miercuri, 23 aprilie 2014

Ionuț P. de 17 ani din Poiana Mare a fost prins cu mopedul fără a avea permis

Aseară, în jurul orei 20.30, lucrători ai Secţie 10 Poliţie Rurală Poiana Mare l-au depistat în trafic pe Ionuț P., de 17 ani, din localitate în timp ce conducea un moped fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule. Pe numele acestuia a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de  conducere a  unui vehicul fără permis de conducere pe drumurile publice, au precizat reprezentanții IPJ Dolj.

ATENŢIE : Cod galben de ploaie în Calafat şi tot judeţul Dolj !



VIDEO-Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, în această dimineaţă, o atenţionare meteorologică Cod Galben de ploi însemnate cantitativ şi instabilitate atmosferică pentru patru dintre judeţele Olteniei (Dolj, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea) precum şi pentru alte judeţe din sudul ţării. Codul Galben este valabil în perioada 23 aprilie, ora 20.00 – 24 aprilie, ora 23.00. Astfel, în intervalul menţionat vremea va deveni instabilă în cea mai mare parte a ţării şi vor fi averse, descărcări electrice şi izolat grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 25…30 l/mp în Oltenia, jumătatea estică a Banatului, nordul Munteniei şi sudul Moldovei, iar în judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj şi Caraş-Severin se vor depăşi izolat 50 l/mp. Vântul va avea intensificări în regiunile sudice cu viteze ce vor depăşi la rafală 50…60 km/h şi temporar în restul teritoriului, în principal în timpul averselor.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă - La mulţi ani sărbătoriţilor de astăzi !

VIDEO-SF. GHEORGHE 2014: Ziua de 23 aprilie, în calendarul ortodox,  este marcată ca ziua Sfântului Gheorghe, o sărbătoare foarte importantă pentru creștin-ortodocși.  Ca în mai toate sărbătorile creștine și în această zi sunt păstrate, mai ales la sate, o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri.

SF. GHEORGHE 2014: Ca semn de sărbătoare, în ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau  smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Se spune, din bătrâni, că "Sfântul Gheorghe, când vine, își leagă calul de un stâlp al porții și paște iarba.

Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri.

Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o parte, simbolizează venirea primăverii, verdele reprezentând renașterea naturii și trezirea la viață a vegetației. Pe de altă parte, crenguțelor cu muguri le sunt asociate puteri nebănuite de ocrotire a pășunilor și fânețelor împotriva duhurilor rele.

Chiar și cei ai casei, pentru a fi protejați de junghiuri rele și boli necruțătoare, trec prin fumul și flăcările unui foc aprins, iar vitele și casele se afumă, la rândul lor cu tămâie.

În tradiția populară de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului, ele putând fi văzute, iar cei care le caută nu trebuie să sufle niciun cuvânt pentru a le putea descoperi și ca nu cumva duhul comorii să-i amuțească.

Totodată, în noaptea de Sfântul  Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitulului oglindit  într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, așezate în formă de cruce.

O supersiție legată de Sfântul Gheorghe spune că de ziua Sfântului Gheorghe nu e bine să dormi, pentru că vei lua somnul mieilor și vei fi adormit tot anul.

Tot în ziua Sfântului Gheorghe, o altă superstiție spune că dacă te duci pe malul apei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să vezi un pește, ai noroc tot anul.

Încă o superstiție spune că dacă în dimineața zilei de Sfântul Gheorghe, alergi înainte de a răsări soarele, o să fii sprinten și sănătos tot anul.

Ziua Sfântului Gheorghe nu aduce doar superstiții, ci si tradiții vechi, populare. Se spune că Sfântul Gheorghe este protectorul ciobanilor și i se acordă astfel o atenție sporită prin ritualuri speciale. Un astfel de ritual cere ca, în seara de ajun a Sfântului Gheorghe, ușile și ferestrele de la grajduri  să fie unse cu usturoi, iar vitele să se afume cu tămâie. În fața ușilor se pune peste noapte o greblă cu dinții în sus pentru a alunga strigoii și duhurile rele.

De Sfântul Gheorghe se dau de pomană lapte, brânză și caș.

In Bucovina, Maramures, Apuseni, Valea Muresului, Turda, mai exista practia Focului Viu. Focul era aprins de flacai, in gospodariile din sat sau pe pasuni. Trebuia folosite exclusiv lemn si iasca pentru aprinderea focului, nu chibrit sau alte ustensile. Cand fumul incepea sa se ridice, oamenii il directionau catre animale pentru a le apara de strigoi si a le feri de boli. Apoi, tinerii si copiii sareau peste foc pentru a fi feriti de rele si necazuri peste an.

Sfântul Gheorghe - ocrotitorul Băileştiului

A devenit deja o tradiţie ca astăzi, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, protectorul municipiului Băileşti, Înalt Prea Sfinţia Sa Irineu, Mitropolitul Olteniei, să oficieze Sfânta Liturghie, la Biserica „Sfântul Nicolae“ din localitate. Sfânta Liturghie a fost oficiată pentru prima dată, în Băileşti, de Mitropolitul Olteniei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, în 2012. „A urmat, în 2013, sfinţirea Bisericii «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe», construită în curtea spitalului municipal. Este o zi specială pentru noi, băileştenii, şi o onoare în plus, ca şi în al treilea an consecutiv să îl avem alături la Sfânta Liturghie pe Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei“, a spus Costel Pistriţu, primarul municipiului Băileşti. La slujbă sunt aşteptaţi toţi credincioşii, începând cu ora 8.30.Sursa-http://www.gds.ro

Reabilitarea DN 56, Craiova - Calafat, pune la grea încercare nervii conducătorilor auto

Reabilitarea DN 56, Craiova - Calafat, pune la grea încercare nervii conducătorilor auto. Coşmarul şoferilor îl reprezintă blocarea traficului pe podul peste Jiu, înainte de intrarea în localitatea Podari. Aici, circulaţia se desfăşoară pe un singur sens de mers, iar autoturismele încolonate pe kilometri întregi aşteaptă la semafor chiar şi 45 de minute.

Lucrările de reabilitare a DN 56 în zona podului peste Jiu, la intrarea în localitatea doljeană Podari, paralizează de câteva luni traficul în zonă. De la autoturisme până la tiruri, toate stau încolonate pe kilometri întregi la intrarea şi la ieşirea din comuna Podari. În weekend, localitatea este blocată din cauza coloanelor de maşini care se întind pe un singur sens de mers, de la un capăt la celălalt al comunei. Acest lucru se întâmplă din cauza lucrărilor care au loc la intrarea pe podul peste Jiu, pe direcţia Craiova - Calafat, iar traficul se desfăşoară pe o singură bandă. Pentru restricţionarea circulaţiei, au fost instalate semafoare. În urmă cu doi ani, pe o perioadă mai mare de şase luni, traficul rutier a fost restricţionat pentru reabilitarea carosabilului pe pod. Acesta este motivul pentru care conducătorii auto au parte de nervi, claxoane şi înjurături. Ei sunt nevoiţi să aştepte chiar şi 45 de minute ca să scape din acest calvar.
„Este bătaie de joc. Abia trec maşinile pe pod. Localitatea este blocată zi de zi din cauza maşinilor care stau în coloană de-a lungul întregii comune. La finalul săptămânii, coloanele de maşini se întind pe kilometri întregi. Delta ACM spune că acum se lucrează la îmbinările de la pod. Nu ştiu ce au gândit de nu au renunţat la aceste semafoare măcar acum, de sărbători, când traficul a fost intens. Se circulă pe un singur sens de mers, pe partea stângă spre Craiova dinspre Podari, după ce, acum ceva timp, s-a circulat pe celălalt sens“, a spus Constantin Gheorghiţă, primarul localităţii Podari.

La trecerea podului, autoturismele aşteaptă peste 45 de minute

Şoferii care tranzitează zona şi sunt blocaţi în trafic chiar şi 45 de minute cu greu îşi ţin nervii în frâu.
„Eu merg la Băileşti. Am prins şi 45 de minute în coloana de maşini. E groaznic. Duminica trecută era coada cât ţine tot Podariul; de sus de la pantă, de cum se intră în localitate, şi până la pod, circulaţia era paralizată. Strada este mai tot timpul blocată, abia se mişcă autoturismele. Acum doi ani au lucrat pe pod la carosabil şi la fel circulaţia a fost strangulată. De ce nu au făcut şi aceste lucrări atunci?“, se întreabă Florin Săceanu.
Conducătorii auto sunt nemulţumiţi de modul în care se desfăşoară reabilitarea podului. „La podul peste Jiu de la Podari consolidează o parte a drumului de peste două luni. Am aşteptat într-o zi la coadă, să trecem podul, peste 20 minute. La cele două capete sunt lăsate locuri libere de poţi să dai în ele cu maşina, chiar rişti să-ţi rupi maşina dacă te grăbeşti şi uiţi de ele. Vii cu viteză şi trebuie să opreşti, să treci încet. Se lucrează în batjocură în ţara asta“, este de părere Adi Moraru.
Pentru că perioada de aşteptare este atât de mare, iar răbdarea şi nervii conducătorilor auto sunt greu puşi la încercare, unii şoferi au renunţat la traseul care trece prin localitatea Podari. „Merg la fiecare final de săptămână în Calafat. Drumul este infernal, stai zeci de minute, ca să nu mai vorbim de restul drumului. Se circulă pe o singură bandă. În ultima perioadă, am mers pe Bucovăţ - Pleniţa, drumul este mai liber şi nu-mi mai fac nici nervi“, a afirmat Alexandra Chiriţă.
Specialiştii de la CNADNR spun că circulaţia pe un singur sens de mers se desfăşoară tocmai pentru siguranţa şoferilor, fiindcă la acel pod chiar sunt probleme. Adică, există o diferenţă de înălţime la pod, la nivelul rampelor. Asfaltul existent acum pe pod nu mai are nici o susţinere şi riscă să se prăbuşească. În plus, sunt permanent discuţii cu constructorul.

81 de kilometri de reabilitat
Lucrările de reabilitare la DN 56 au început în anul 2011. Lucrările se fac cu fonduri BEI şi de la Guvernul României. Tronsonul Craiova - Galicea Mare este reabilitat de firma Delta ACM, iar tronsonul Galicea - Calafat, de firma greacă Mochlos SA. În total, 81 de kilometri.Sursa-http://www.gds.ro

Paşti cu hore şi inundaţii

Paşti cu bune şi cu rele. Aşa au petrecut oltenii. Dacă în mai multe localităţi din Dolj s-au jucat tradiţionalele hore de pomană sau s-au sărbătorit zilele comunelor, în alte părţi, oamenii şi-au petrecut Paştele sub ape. În Olt, în patru comune au fost inundate câteva sute de gospodării, iar o persoană şi-a pierdut viaţa.
A doua zi de Paşti a fost prilej de pomenire a morţilor în mai multe localităţi din Dolj. “Hora de pomană” care se joacă în amintirea tinerilor dispăruţi s-a ţinut de la un capăt la altul al judeţului. La Celaru, La Galicea Mare sau la Cetate, oamenii s-au prins de mână, femeile au împărţit colaci, aşa cum cere tradiţia.
Este în memoria tinerilor care au murit, tineri care nu au mai apucat să se căsătorească. La noi, la Galicea Mare, am preluat acest obicei de câţiva ani, şi vrem să devină unul tradiţional. Am observat însă că oamenii împart şi pentru alţi morţi, aşa că o să fie o zi de pomenire.
Ne-a declarat primarul de la Galicea Mare, Florel Catană
Manifestări similare au mai avut loc la Cetate, Giubega, Perişor, Siliştea Crucii sau Celaru. La Unirea, tot în Dolj, a fost însă sărbătoare în toată regula. Asta pentru că în a doua zi de Paşti, localnicii serbează ziua comunei. Printre invitaţi s-au numărat şi reprezentanţi ai  PSD Dolj, în frunte cu preşedintele partidului, Claudiu Manda, care este şi deputat al comunei.
Am fost întotdeauna aproape de aceşti oameni minunaţi, pentru că de 10 ani sunt reprezentantul lor în Parlamentul României. Am ajutat această comunitate în tot acest timp.
Ne-a declarat preşedintele PSD Dolj, Claudiu Manda
Claudiu Manda a mers luni şi la Cerăt, unde edilul Ionuţ Barbu a organizat o horă a satului.
Ne-am bucurat să îi avem prezenţi în comuna noastră, a doua zi după Paşte, pe preşedintele PSD Dolj Claudiu Manda şi pe o parte a colegilor din Biroul Pemanent Jundeţean. Eu cred că a fost o sărbătoare reuşită, la care au participat foarte mulţi locuitori ai comunei Cerăt. Le mulţumesc invitaţilor pentru prezenţă şi în aceeaşi măsură locuitorilor din Cerăt, le doresc să fie sănătoşi şi îi asigur de tot sprijinul nostru.
A declarat primarul comunei Cerăt, Ionuţ Barbu
Claudiu Manda a ajuns luni şi la Ciupercenii Vechi. Pe parcursul vizitelor a fost însoţit de deputatul Cosmin Enea, vicepreşedinţii Cosmin Vasile, Mihai Neaţu, Alina Tănăsescu, Daniela Tarniţă şi Florinel Stancu.
Dacă doljenii au avut timp să petreacă sau să îşi cinstească morţii, în Olt oamenii au luat lumina Învierii în lacrimi. În patru localităţi, Movileni, Şerbăneşti, Valea Mare şi Schitu, sute de gospodării au fost inundate iar oamenii şi-au părăsit casele, plecând prin vecini. La Poboru, un bătrân de 80 de ani şi-a pierdut viaţa, fiind luat de viitură.
Bilanţul indunaţiilor care au lovit România de Paşti, este unul sumbru: patru oameni au murit şi mai mulţi sunt de negăsit. 35 de localităţi erau şi ieri inundate. Unul dintre cei care şi-au pierdut viaţa este un copil de numai 13 ani din Argeş.Sursa-http://www.editie.ro

marți, 22 aprilie 2014

Mariana Buică din Maglavit, cea mai grasă femeie din România, a născut o fetiţă !

Cea mai grasă femeie din România, Mariana Buică, în vârstă de 26 de ani, din comuna doljeană Maglavit a adus pe lume în ziua de Paşte o minune de fetiţă, la Spitalul Județean de Urgență din Craiova. Micuţa, pe nume Erika Maria este sănătoasă tun şi i-a umplut sufletul de bucurie mamei sale.
Mariana Buică a născut pe cale naturală şi este tare mândră de micuţa ei. Femeia a aflat că este însărcinată când avea şapte luni. Femeia spune că, după intervenţia care a ajutat-o să slăbească foarte mult, a avut anumite dereglări hormonale, care au dus la dereglarea menstruaţiei şi că din cauza asta nu şi-a putut da seama mai devreme.Sursa-http://ziarulolteniei.ro

Foto : Morţii din Siliştea Crucii sunt pomeniţi prin joc


VIDEO & FOTO : În comuna doljeană Siliştea Crucii se joacă „Hora Morţilor” în fiecare an a doua zi de Paşte. Localnicii aduc coşuri pline cu bucate, iar în timpul jocului, rudele celor care nu mai sunt împart flori, cozonaci şi ouă roşii.
Oamenii se aducă an de an pe câmp a doua zi de Paşte şi petrec pentru pomenirea rudelor trecute în nefiinţă de tinere. „Tradiţia spune că cei care nu au apucat să se bucure de viaţă, au parte pe lumea cealaltă de puţină bucurie. Numele celor care au murit sunt strigate, în timp ce lăutarii cântă. Este un obicei vechi care la noi în Siliştea Crucii nu s-a pierdut. În „Hora Morţilor” se prinde toată comuna. Mi-a murit băiatul în urmă cu trei ani. Nimeni nu ştie ce este cu adevărat în sufletul meu. I-am dat de pomană exact ce îi plăcea lui să mănânce în ziua de Paşte. Aceasta este situaţia şi nu avem ce să facem. Dumnezeu a vrut ca băiatul meu să mă vegheze de acolo de sus din ceruri ”, a spus Ioana Carauleanu, din comuna Siliştea Crucii.


Morţii sunt strigaţi rând pe rând

 Oamenii din comuna Siliştea Crucii trebuie să plătească suma de 40 de lei pentru a-şi putea pomeni rudele trecute în nefiinţă. „Se strigă la microfon numele persoanei decedate, iar rudele intră în horă şi împart localnicilor pomană. 17 familii au respectat anul acesta tradiţia. Noi avem pentru fiecare mort în parte o melodie pregătitiă”, a povestit Simona Creţan, interpretă de muzică populară. „Hora Morţilor” se încheie cu un ospăţ pe cinste. Localnicii din comuna doljeană Siliştea Crucii se strâng la masă şi gustă din bucatele primite. „La ospăţ poate să participe absolut toată lumea. În fiecare an eu sunt prezent la „Hora Morţilor” şi mă bucur să văd că se mai păstrează această tradiţie. Cei care au murit de tineri, în a doua zi de Paşte au parte de puţină bucurie. Se zice că sufletele lor sunt prezente la „Hora Morţilor”. Chiar dacă copiii nu ştiu semnificaţia acestui obicei mă bucur să îi văd că sunt prezenţi astăzi aici ”, a declarata Marian Tănase, în vârstă de 64 de ani. Oltenii au parte a doua zi de Paşte de două hore. În satul Leamna se joacă „Hora Viilor”. Aici sătenii se bucură de distracţie şi muzică pe cinste în aer liber.


luni, 21 aprilie 2014

VIDEO-Jocul Bradului în Horă la Smârdan în prima zi de Paşte

În fiecare an de Sfintele Sărbători ale Paştelui, în diferite localităţi ale judeţului Dolj, se fac hore populare unde se joacă braduri pentru pomenirea tinerilor care au plecat prea devreme dintre noi.Acest obicei se mai păstrează şi în zona noastră, la Smârdan în apropierea Municipiului Calafat.De obicei hora se face în ziua a doua a sfintei sărbători de Paşte, dar în acest an a avut loc chiar în prima zi, unde au venit locuitorii satului pentru a asista la ,, HORA BRADULUI ,,.


Astăzi începe Săptămâna Luminată

Astăzi începe Săptămâna Luminată, care urmează după Învierea Domnului Nostru şi Mântuitor Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare numită Duminica Tomii - a Sfântului Apostol Toma. Pentru creştinii ortodocşi, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paşti la Pogorârea Sfântului Duh, la Rusalii. Un documentar realizat de jurnaliştii de la Agerpres vorbeşte despre semnificaţiile acestei săptămâni. Această perioadă stă sub semnul luminii şi prima slujbă din săptămână începe prin cuvintele "Veniţi de luaţi lumină". Hristos iese din mormânt învăluit în lumina cea sfântă a dumnezeirii Sale. Din noaptea Învierii şi până la Înălţarea Domnului la cer, în Biserică se cântă "Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit", prin noul Ierusalim făcându-se referire la Ierusalimul cel veşnic, eshatologic.

Slujbele din Săptămâna luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.

În primele secole ale creştinismului, în timpul Săptămânii luminate, catehumenii (cei care se pregăteau să primească taina Botezului) care erau botezaţi în noaptea de Paşti, purtau haine albe, simbol al bucuriei Învierii.

În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din aceasta perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului. Slujbele sunt mai frumoase prin această bucurie a Învierii de care sunt inundate toate rânduielile liturgice. Chiar şi slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni e diferită de rânduiala obişnuită, căci se cântă aceleaşi cântări ale canonului Învierii Domnului şi Hristos a înviat, în loc de Veşnică pomenire.

Din Duminica Învierii Domnului, în Biserica Ortodoxă începe o nouă perioadă liturgică a anului bisericesc, numită perioada Penticostarului. Numele acestei perioade - una dintre cele trei mari diviziuni ale anului liturgic (alături de perioada Octoihului şi de cea a Triodului) - vine de la cartea Penticostar care se foloseşte în mod deosebit în cultul ortodox în perioada dintre Sfintele Paşti şi Rusalii (50 de zile). Aceasta perioadă se distinge din punct de vedere spiritual prin luminozitate, prin frumuseţe şi prin bucuria întregii creaţii, ceea ce se exprimă prin rânduieli cultice cu totul specifice ce se săvârşesc în Biserică. Totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Şi bisericile se înveşmântează în alb şi veşmintele preoţilor. De aceea, aceasta perioadă a Penticostarului este perioada când se cântă în toate împrejurările "Hristos a înviat" şi cântări de bucurie: "Veniţi să ne luminăm popoare! Veniţi să ne bucurăm de Învierea lui Hristos!".

În tot acest timp, creştinii ar trebui să se salute cu urarea "Hristos a Înviat" şi de la Înălţare, "Hristos S-a Înălţat", formule de salut care trebuie să fie urmate de de răspunsul "Adevărat a Înviat" şi respectiv "Adevărat S-a Înălţat".
Rânduieli speciale în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri şi vineri sunt zile cu "harţi". Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea şi vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima dupa Rusalii), este dezlegare la peşte. De asemenea, de la Învierea Domnului şi până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni, se arată într-un articol publicat pe site-ul alba24.ro.

În Săptămâna Luminată nu se citeşte Psaltirea şi nu se fac parastase pentru cei trecuţi la cele veşnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată, sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Aşadar şi cântările acestei slujbe vorbesc de biruinţa Vieţii asupra morţii.

Marţi, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ, sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

În vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obişnuieşte ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârşească slujba sfinţirii celei mici a apei.

Tradiţii în Săptămâna Luminată

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor. Aceasta este denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor. Cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credinţe populare. Altele descriu că acela care se naşte în această săptămână va fi un om norocos.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.

Focul are un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Totodată, în a doua zi din Săptămâna Luminată, există, mai ales înspre vestul ţării, un ritual numit Jocul Lioarelor. Fetele tinere fac jurământ că se vor ajuta una pe cealaltă de acum încolo, o promisiune de prietenie pe viaţă.

duminică, 20 aprilie 2014

Hristos a Înviat ! Calafat Live vă doreşte Paşte Fericit lângă cei dragi !

VIDEO-În Sfânta şi Marea Duminică a Paştilor prăznuim Învierea cea aducătoare de viaţă a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe care o numim şi Paşte, după cuvântul care în vechiul grai evreiesc înseamnă trecere. Pentru că aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus de la început lumea dintru nefiinţă întru fiinţă, în această zi, smulgând Dumnezeu poporul israelian din mâna faraonului, l-a trecut prin Marea Roşie şi tot în această zi S-a pogorât din ceruri şi S-a sălăşluit în sânul Fecioarei. Iar acum, smulgând tot neamul omenesc din adâncul iadului, l-a suit la cer şi l-a adus iarăşi la vechea vrednicie a nemuririi. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare creştină, învăţătura care stă la temelia credinţei noastre. De aceea, Apostolul Pavel spune: “Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră” (I Corinteni 15, 14). Sinaxarul marii sărbători învaţă: În lumina divină a Învierii se naşte bucuria deplină a sufletului care se regăseşte în comuniunea cu Hristos. Această bucurie are însuşirea de a fi eternă pentru că toate motivele de întristare rămân lipsite de orice importanţă în faţa biruinţei asupra morţii. Învierea este, fără îndoială, un fapt istoric, real şi irevocabil, o siguranţă absolută a creştinilor că Iisus a murit, luând asupra Sa păcatele oamenilor, a Înviat şi stă în Ceruri de-a dreapta Tatălui. Niciun evanghelist nu descrie Învierea Domnului, deoarece nu au fost martori la această minune, doar consemnează ce s-a petrecut după ce Hristos a ieşit din mormânt. Din evanghelii aflăm că în prima zi a săptămânii, duminica, femeile mironosiţe au venit cu miresme la mormântul lui Hristos, să ungă, după obicei, trupul lui Iisus. Maria Magdalena, venită cu celelalte femei, ajunge prima la mormânt şi, uimită de vederea pietrei ridicate şi a mormântului gol, nu le mai aşteaptă şi aleargă să le vestească apostolilor cele petrecute. Pe când femeile mironosiţe mergeau către apostoli să vestească cele întâmplate, sunt întâmpinate de Hristos cu următoarele cuvinte: “Bucuraţi-vă!” şi “Nu vă temeţi!” El le repetă îndemnul dat de înger: “Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei, să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea!” La mormânt ajung şi Ioan şi Petru. În afară de prezenţa giulgiului şi a mahramei, care arătau că Hristos a înviat, apostolii au simţit în mormânt ceva minunat, o experienţă învăluită în taină, care a constituit o adevărată iluminare. Din acest moment, Ioan a crezut fără şovăială în Învierea lui Hristos. Cei doi apostoli vor merge să vestească şi celorlalţi Învierea lui Hristos. Maria Magdalena, care îi urmase, nu pleacă de la mormânt, rămâne aici să plângă. Gândul ei era că trupul lui Iisus fusese furat. Pe când plângea, potrivit Scripturii, i se arată doi îngeri. După puţin timp, i se arată şi Hristos, pe care Îl aseamănă pentru început cu un grădinar, căruia îi cere să-i spună unde a fost pus Hristos. După ce Îl recunoaşte, primeşte misiunea să meargă şi să vestească ucenicilor: “Mergi la fraţii Mei şi le spune: Mă voi sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru!” Învierea lui Hristos nu este o simplă revenire la viaţa pământească, ci începutul altei vieţi: viaţa veşnică, în care trupul omenesc nu mai este supus stricăciunii. De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în ziua de Paşti: “Prăznuim astăzi omorârea morţii şi începutul unei alte vieţi, veşnice”. Omul ar fi trebuit să nu cunoască moartea şi să rămână în starea de nepăcătoşenie până la întărirea definitivă în bine, pentru a avea parte de viaţa cea veşnică. Pentru că Adam a păcătuit, însă, omul şi-a atras moartea, iar gândul la moarte poartă în sine un fior ce nu poate fi ocolit. Sufletul a rămas nemuritor, dar trupul a fost supus morţii. Până la jertfa lui Iisus Hristos pe Cruce, orice moarte era jalnică, ea nefiind luminată de nădejdea Învierii. După mântuirea câştigată prin Învierea lui Iisus Hristos moartea a căpătat o măreţie nespusă, Sfântul Pavel ajungând să spună: “Pentru mine viaţa este Hristos şi moartea un câştig!” (Filipeni 1, 21). Astăzi ni s-au deschis porțile Raiului şi ale Împărăţiei Cerurilor. Astăzi îngerii se bucură împreună şi preamăresc pe Dumnezeu. Suntem datori înaintea lui Dumnezeu să ne străduim neîncetat, să păstrăm dreapta credinţă, să trăim în duhul dragostei creştine, să lepădăm din casele şi inimile noastre toată răutatea, toată întristarea şi păcatul şi să primim cu bucurie pe Hristos Cel Înviat! Să ne închinăm Crucii pe care S-a răstignit Hristos! Să urmăm cu credinţă şi nădejde pe Mântuitorul nostru, împreună cu Maica Domnului, cu Apostolii, cu toţi sfinţii, cu părinţii şi înaintaşii noştri! Să ne sărutăm duhovniceşte frate cu frate, să ne împăcăm, să ne iubim unii pe alţii fiindcă astăzi am dobândit iertarea şi mântuirea prin Înviere! Nimeni să nu fie trist, nimeni să nu-şi piardă credinţa şi nădejdea în necazurile vieţii, căci Hristos Cel Înviat este cu noi! Îl purtăm în noi şi va rămâne în veci cu noi, de vom rămâne în dragostea Lui si-I vom păzi poruncile! Cu această credinţă dătătoare de viaţă, care ne dă putere şi biruinţă, să cântăm împreună: “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!”.

 Preot LIVIU SĂNDOI

sâmbătă, 19 aprilie 2014

Copilărie măcinată de o afecţiune cumplită, la un băiat din Băileşti

La doar 12 ani, Vlăduţ, un băieţel din Băileşti, judeţul Dolj, este prea slăbit pentru a se putea juca cu ceilalţi copii. Suferă de boala somnului, iar maladia l-a făcut să se izoleze într-o lume a desenelor animate, în care se transformă într-un personaj care îşi poate controla viaţa. Medicamenteele de care are nevoie sunt extrem de costisitoare şi nici măcar nu se găsesc în România.
Vlăduţ Preda suferă de narcolepsie, o boala rară. Primele semne ale bolii au apărut în urmă cu trei ani, când băieţelul cuminte şi cu rezultate foarte bune la şcoală, a început să adoarmă brusc, apoi şi-a pierdut puterile, potrivit România TV.
"A avut momente când a afirmat că nu mai are copilărie. Mi-a spus odată în drum spre şcoală cât de mult îl oboseşte mersul la şcoală. Odată, când a venit de la şcoală mi-a spus: "Ştii că eu nu mai am copilărie?"", a declarat mama băiatului, Alina Preda.
"Noaptea ţipă în somn, se scoală şi îmi cere să îl ţin în braţe. Rareori îmi spune: "Uite, vine peste mine păianjenul!". Altădată a visat că-i secţionat, că arde. Coşmarurile nu durează mult, 20 de secunde, dar alea sunt crunte pentru el", a explicat tatăl lui Vlăduţ, Valentin Preda.

Vlăduţ a suferit un şoc şi s-a retras într-o lume imaginară. "Uşor, uşor s-a retras în ceea ce-i plăcea cel mai mult, desenul animat. A intrat în lumea aceasta, e lumea care pe el îl apără efectiv. Acolo se distrează, nu are probleme, nu e atins de nimic. Devine un personaj ca şi ele", a mai spus Valentin Preda.

Tratamentul pentru narcolepsie nu se găseşte în România. Părinţii au făcut împrumuturi peste împrumuturi şi au reuşit să-i cumpere medicamentele din Elveţia. Tratamentul a funcţionat, iar Vlăduţ a început să-şi revină, însă în scurt timp, va rămâne fără pastilele care-l ajută să aibă o viaţă normală.
"El are nevoie de două doze şi jumătate pe lună, care costă 1.600 de euro în Elveţia. Cu drum cu tot ar trebuie să dea 2.000 de euro. Venitul familiei este mai mic de 1.000 de euro", a mărturisit mama lui Vlăduţ.

Părinţii băiatului au făcut demersuri pentru ca pastilele să fie incluse de Ministerul Sănătăţii pe lista medicamentelor gratuite. Copilul mai are doar două doze, suficiente doar pentru o lună de tratament. Fără tratament, starea lui Vlăduţ se va agrava din nou, iar pentru a-şi reveni, va avea nevoie de o doză şi mai mare.


Sâmbăta Mare

Discipolii lui Iisus, Iosif din Arimateea şi Nicodim nu şi-au manifestat deschis simpatia faţă de Hristos câtă vreme Acesta a fost în viaţă. Ei ştiau că un astfel de gest ar fi fost pedepsit drastic de Pillat şi ei ar fi fost excluşi din Sinedriu.
Mormântul lui Iisus a fost pecetluit cu piatră

După moartea lui Iisus, cei doi discipoli au intervenit la Pillat, pentru a obţine aprobarea să-l îngroape pe Iisus. Evangheliştii menţionază că sărmanii ucenici ai lui Iisus n-ar fi reuşit să obţină această favoare obţinută de Iosif şi Nicodim, oameni bogaţi şi influenţi.
Aceştia au coborât trupul lui Iisus de pe cruce, iar Nicodim a adus aproape o sută de litri de smirnă şi aloe, mirodenii folosite la ritualul de ungere a trupului învăţătorului lor.
Documentele vremii menţionează opiniile contemporanilor care spuneau că nici celui mai respectat om din Ierusalim nu i se făcuse aşa o mare cinste după moarte. Totodată, ucenicii lui Iisus au fost surprinşi de faptul că aceşti oamenii bogaţi şi respectaţi ai cetăţii erau atât de interesaţi de îngroparea Domnului lor.
După ritualul de ungere cu mirodenii, trupul lui Iisus a fost pus într-un mormânt nou. În acest timp, fără să-şi exprime deschis teama, iudeii l-au căutat pe Pillat şi i-au spus: "Ne-am adus aminte că Înşelătorul acela a spus, pe când trăia, că după trei zile se va scula. De aceea, este bine să porunceşti să se întărească paza la mormânt". Pillat le-a îngăduit acest lucru: "Da, să aveţi strajă; să mergeţi şi s-o întăriţi cum ştiţi". Iar ei au întărit mormântul cu strajă şi l-au pecetluit cu piatră. După ce a trecut Sâmbăta, când se lumina de ziuă, Maria, Magdalena şi cealaltă Marie au venit să vadă mormântul.
Îngerul a vestit că Iisus s-a sculat din morţi
Atunci s-a făcut cutremur mare, iar îngerul Domnului a coborât din cer, a venit şi a prăvălit piatra şi şedea deasupra acesteia. Femei s-au apropiat de mormânt, iar îngerul le-a spus: "Nu vă temeţi: eu ştiu că-l căutaţi pe Iisus cel răstignit. El s-a sculat precum a zis; veniţi să vedeţi locul unde a zăcut. Şi degrabă mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui că s-a sculat din morţi".
Dar când ele mergeau să vestească acest lucru, Iisus le-a întâmpinat şi le-a spus: "Nu vă temeţi, vestiţi fraţilor mei să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea." Femeile, foarte bucuroase şi emoţionate au plecat să ducă mesajul. Vestea Învierii s-a răspândit destul de repede. De teamă, Pillat care era vinovat de moartea lui Iisus s-a închis în casă, pe când Caiafa încerca să stabilească ordinea în rândul mulţimii şocate de vestea Învierii.
Referindu-se la momentele tensionate, legate de vestea Învierii lui Hristos, părintele Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti, ne-a spus: " Soldaţii se temeau că vor fi acuzaţi că au adormit şi trupul lui Iisus a fost furat. Atunci, căpeteniile preoţilor şi arhiereii au întocmit un raport şi, după multe bâlbâieli, i-au convins să spună acest lucru".
O altă veste s-a răspândit în Ierusalim : în mormânt nu a fost pus un corp în carne şi oase; la aşa-zisa îngropare a lui Iisus în mormânt au fost aşezate anumite lucruri care semănau cu un trup omenesc.
Tot cu acel prilej, referitor la Învierea lui Iisus, unii susţineau că la mormântul lui Iisus, un înger cu chip de om era acolo şi le-a spus femeilor care au venit îngrijorate. "Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel viu? Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galileea, când zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoşilor, să fie răstignit şi a treia zi să învieze.!" În orice variantă, după aflarea veştii, femeile au fost emoţionate şi au plecat de la mormânt strigând: "A înviat! A înviat!" Ele au alergat să le vestească ucenicilor Lui Iisus că Fiul Omului a înviat.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
În Sâmbăta Mare, ultima zi de post, credincioşii transmit din generaţie în generaţie un mesaj al dreptei credinţe: „Să fugim ca de foc de pilda trădătorului Iuda".
În această zi se sacrifică mielul, iar femeile pregătesc mâncărurile tradiţionale pentru Paşte: drobul, friptura şi borşul de miel.
Ca să fim sănătoşi şi norocoşi până la Paştele următor, oasele mielului rămase de la masa Pascală nu se aruncă. Acestea se îngroapă la rădăcina unui pom roditor-măr sau păr.
Legenda despre Pască
Gospodinele pot vopsi ouăle pentru Înviere, dacă n-au reuşit să facă acest lucru în Joia Mare. Tot acum se prepară pasca , iar o legendă referitoare la acest simbol pascal ne spune de când s-a răspândit obiceiul de a face pască :Legenda spune că, în timp ce Iisus predica împreună cu apostolii, ei au fost găzduiţi de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum, fără ca ei să ştie. Întrebându-l pe Hristos când va fi Paştele, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă.
Curând, apostolii au găsit în traistă darul pus de acel om. De atunci, femeile pregătesc pentru fiecare Paşte pasca, iar ritualul preparării acesteia poate avea semnificaţii magice, spune tradiţia. Pasca Luminată se coace odată pe an în Sâmbăta Mare şi poate avea forme diferite, iar fiecare pască din aluat face referire fie la momentul morţii lui Iisus, fie la naşterea Acestuia.
Pregătiri pentru Sărbătoarea pascală
Tot în această zi se fac retuşuri la hainele noi pe care le vom purta în zilele de Paşte. Pentru a avea spor în munca lor, pentru a fi sănătoşi, prin tradiţie, se spune că este bine ca femeile să poarte în seara Învierii şi în ziua de Paşte măcar o cămaşe nouă, iar bărbaţii să se înnoiască şi ei cu o pălărie.
Dacă în săptămâna Patimilor (de luni şi până sâmbătă) credincioşii au îmbrăcat haine cernite, în noaptea Învierii ei îşi schimbă hainele şi se îmbracă şi cu haine albe.
Să primim Sfânta împărtăşanie
În dimineaţa zilei de Sâmbăta Mare, ultima zi a Postului Paştelui, se păstrează tradiţia de a merge la biserică: şi părinţii, şi copiii merg să se spovedească şi să primească sfânta împărtăşanie.
Acum, la spovedanie, fiecare trebuie să mărturisească preotului duhovnic greşelile făcute de la ultima împărtăşanie. Se spune că, atunci când credinciosul ascunde o greşeală în timpul spovedaniei, Dumnezeu va găsi o cale prin care acesta să fie povăţuit să se îndrepte. După împărtăşanie, se continuă postul până în ziua de Paşti.
Copiii care n-au împlinit vârsta de şapte ani nu trebuie să postească. Credincioşii, indiferent de vârstă, vor posti în funcţie de starea de sănătate, măcar trei zile.
Cum pregătim coşul Pascal
Sâmbătă seara, înainte de slujba Învierii, gospodinele pregătesc coşul Pascal. Acesta trebuie dus la biserică, pentru ca preotul să binecuvânteze bucatele. În coş, pe un ştergar nou, gospodina va pune o lumânare albă aprinsă, ouă roşii, cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc, un miel figurină preparat din aluat copt şi vin.
Veniţi să primiţi Lumină!
Sâmbătă noaptea credincioşii merg la biserică să primească lumină. La ora 12, preoţii ies din biserică împreună cu toţi credincioşii veniţi la slujba Învierii să asculte Sfânta Evanghelie şi să primească lumină.
După răspândirea luminii sfinte, preotul spune :"Hristos a înviat!", iar credincioşii trebuie să răspundă :"Adevărat a Înviat!. După acest moment, slujba se continuă în biserică, până dimineaţa, la orele 4. Credincioşii vor primi Paşte după ce acesta a fost binecuvântat de preot. La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere, simbolul Învierii lui Hristos.
Sâmbătă noaptea se deschid cerurile
Sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin în căminul unde au locuit înainte de plecarea în eternitate. În memoria lor se împart pachete săracilor.
Tot sâmbătă noaptea nu trebuie să dormim , pentru că atunci când se deschid cerurile Dumnezeu să ne privească până-n adâncul sufletului şi să poată vedea cea mai fierbinte dorinţă a noastră.
Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm; ei fac un foc în curtea casei sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii. După aceea, credincioşii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi până în zori.Sursa-http://www.click.ro

Oamenii legii, „pe baricade” de Paște la Calafat şi celelalte localităţi ale judeţului Dolj



Peste 1.000 de polițiști, dar și jandarmi vor fi „pe baricade” în aceste zile de sărbătoare. Misiunea oamenilor legii este de a asigura un climat de ordine şi siguranţă publică, astfel încât doljenii să se poată bucura în liniște de Învierea Domnului Isus Hristos.
Reprezentanții Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj îi asigură pe doljeni cu privire la faptul că poliţiştii vor fi prezenţi în zona lăcaşelor de cult unde vor avea loc manifestări religioase, dar şi în alte zone unde vor fi organizate manifestări cultural-artistice, numai în noaptea de Înviere fiind la datorie 700 de poliţişti.
Poliţiştii vor patrula zilnic, fiind pregătiţi să intervină pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor stradale, aplanarea stărilor conflictuale, descurajarea elementelor infractoare şi fluidizarea traficului rutier. Ca de fiecare dată, poliţiştii rutieri vor avea un rol foarte important şi vor acţiona pentru supravegherea traficului rutier pe principalele artere de circulaţie, pentru afluirea/defluirea doljenilor spre/dinspre lăcaşele de cult şi zonele de agrement din judeţul Dolj, precum şi pentru combaterea excesului de viteză, prevenirea accidentelor, fluidizarea şi controlul circulaţiei în municipii şi oraşe şi pe traseele de deplasare.
Structurile de poliţie cu profil economic împreună cu specialişti ai Direcţiei Sanitare, Autorităţii Sanitar-Veterinare şi ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorului acţionează îndeosebi în pieţe, târguri, locuri de sacrificare a animalelor pentru verificarea modului în care sunt respectate normele igienico-sanitare.
Activităţile vor fi desfăşurate în sistem integrat – echipe mixte de ordine şi siguranţă publică, în colaborare cu jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj şi de la Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova, precum şi cu agenţi din cadrul Poliţiilor Locale.
Jandarmii, „de serviciu” la lăcașele de cult
În Craiova și județul Dolj, aproximativ 100 de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj vor asigura măsurile de ordine publică, având în vedere numărul mare de persoane așteptate să ajungă la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru” şi Biserica „Madona Dudu”, la Mânăstirea din localitatea Maglavit, pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor specifice organizate cu acest prilej, precum şi în zona altor lăcaşe de cult din Calafat, Băileşti, Segarcea, Filiaşi şi Bechet.
De asemenea, 200 de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Craiova vor asigura măsurile de ordine publică la o gamă variată de activităţi ce se vor desfăşura în perioada acestor sărbători la mânăstirile Călui, Sf. Ana, Vânju Mare şi alte locuri de agrement din zona de responsabilitate. Misiunile jandarmilor au în vedere, în principal, prevenirea şi combaterea oricăror fapte care aduc atingere legilor şi normelor de convieţuire socială; depistarea, identificarea şi dispunerea măsurilor legale împotriva celor care comit acest gen de fapte; monitorizarea şi descurajarea grupurilor de persoane cu un comportament care tulbură ordinea şi liniştea publică.Sursa-http://www.cvlpress.ro

vineri, 18 aprilie 2014

Rezultate Liga 4 Dolj - Etapa 29

Astăzi pe o vreme ploioasă, s-au disputat meciurile Etapei 29 din Liga 4 Dolj. Dunărea Calafat a câştigat cu 5-1 partida cu Viitorul Cârcea, CSO Filiaşi i-a zdrobit cu 13-0 pe Vânătorul Desa, Recolta Ostroveni a câştigat cu 2-0 meciul cu Progresul Segarcea, iar CSU II Craiova a bătut cu 3-1 lanterna, Unirea Leamna.S-au înregistrat şi două rezultate de egalitate în partidele: SFGP Craiova-Victoria Celaru 4-4 şi CS Işalniţa - Amaradia Melineşti 0-0.Singura victorie în deplasare a obţinut-o Prometeu Craiova, care a câştigat la Danubius Bechet cu 5-1.

REZULTATE ETAPA 29 :
 SF Gica Popescu Craiova - Victoria Celaru 4-4
 CS U II Craiova - Unirea Leamna 3-1
 CSO Filiaşi - Vânatorul Desa 13-0
 Danubius Bechet - Prometeu Craiova 1-5
  Dunărea Calafat - Viitorul Cârcea 5-1
 CS Işalniţa - Amaradia Melineşti 0-0
 Recolta Ostroveni - Progresul Segarcea 2-0

Dunărea Bistreţ a stat

Clasament - Liga a IV-a, Seniori
# Nume echipa M V E I G P A
1 CSO Filiasi 27 20 5 2 80-19 65p +23
2Dunarea Calafat28195492-3262p+20
3 Dunarea Bistret 27 18 4 5 68-36 58p +16
4Prometeu Craiova27156673-4051p+12
5 Progresul Segarcea 26 15 4 7 64-41 49p +10
6Recolta Ostroveni27144951-4646p+4
7 Viitorul Carcea 27 13 3 11 57-44 42p +3
8Danubius Bechet27108953-5038p-4
9 CS U II Craiova 27 9 5 13 59-53 32p -10
10Amaradia Melinesti27791141-7030p-9
11 CS Isalnita 27 8 4 15 41-56 28p -14
12SF Gica Popescu Craiova27651648-6023p-19
13 Victoria Celaru 27 7 2 18 62-78 23p -16
14Vanatorul Desa27721840-14023p-16
15 Unirea Leamna 26 1 0 25 36-100 3p -33

Meci bun pe un timp ploios : Dunărea Calafat-Viitorul Cârcea 5-1 !

Astăzi la Calafat s-a disputat meciul etapei 29 Liga 4, dintre Dunărea Calafat şi Viitorul Cârcea. Cu toate că s-a jucat pe un timp neprielnic ( a plouat ), jucătorii calafeteni au făcut un meci foarte bun, câştigând în final cu 5-1 ! Cele cinci goluri au fost marcate de Afrem (2),Sârbu A,Coca şi Cârstea.După această etapă Dunărea este pe locul 2 în clasament cu 62 de puncte.
DUNĂREA CALAFAT-VIITORUL CÂRCEA 5-1
Au marcat : Afrem(2),Sârbu A,Coca şi Cârstea
ARBITRII : Puiu Alexandru Alin,Marcu Adrian Răducu,Rotaru Ovidiu Nicolae
OBSERVATORI : Ilie Alexandru,Trăistaru Augustin

Clasament - Liga a IV-a, Seniori
# Nume echipa M V E I G P A
1 CSO Filiasi 27 20 5 2 80-19 65p +23
2Dunarea Calafat28195492-3262p+20
3 Dunarea Bistret 27 18 4 5 68-36 58p +16
4Prometeu Craiova27156673-4051p+12
5 Progresul Segarcea 26 15 4 7 64-41 49p +10
6Recolta Ostroveni27144951-4646p+4
7 Viitorul Carcea 27 13 3 11 57-44 42p +3
8Danubius Bechet27108953-5038p-4
9 CS U II Craiova 27 9 5 13 59-53 32p -10
10Amaradia Melinesti27791141-7030p-9
11 CS Isalnita 27 8 4 15 41-56 28p -14
12SF Gica Popescu Craiova27651648-6023p-19
13 Victoria Celaru 27 7 2 18 62-78 23p -16
14Vanatorul Desa27721840-14023p-16
15 Unirea Leamna 26 1 0 25 36-100 3p -33

Reţetă de Paşte: Friptură cu carne de miel la cuptor cu rozmarin şi usturoi

Masa de Paşte este plină de bunătăţi în fiecare an, iar friptura de miel la cuptor nu lipseşte din meniul gospodinelor. Carnea se găteşte în funcţie de câteva mici secrete.
Carnea de miel trebuie pregătită la temperaturi mici, aproximativ 160 de grade Celsius. Pentru a evita uscarea fripturii atunci când se folosesc bucăţi din carne de miel este indicat să fie unsă carnea cu ulei din când în când sau cu sosul care se formează în tavă. „Carnea de miel neapărat trebuie să fie marinată înainte de preparare. Gospodinele pot folosi: usturoi, seminţe de muştar, boia, rozmarin, piper, ceapă verde, ardei, mentă sau curry. Friptura de miel împănată cu rozmarin şi usturoi este delicioasă“, a declarat Marius Diaconescu, bucătar. Cum se prepară mielul la cuptor, împănat cu rozmarin şi usturoi: Gospodinele au nevoie de: 2,5 kilograme de carne de miel, o căpăţână de usturoi, o pungă de rozmarin, o lingură de ulei , doi morcovi care vor fi tăiaţi în bucăţi mari, o ceapă, un pahar de vin roşu şi un litru de supă de miel. Mod de preparare: În carnea de miel se fac 30 de incizii cu un cuţit ascuţit, pe toată suprafaţa. Se curăţă usturoiul, se feliază şi se introduce câte o bucată în fiecare incizie. Bucăţele de rozmarin se rup şi se introduc în spaţiile formate. Carnea de miel este introdusă la cuptor cu puţin ulei timp de o oră şi 45 de minute, iar friptura se rumeneşte pe toate părţile. În tavă se pune morcovul, ceapa, usturoiul şi rozmarinul rămas, după care se se toarnă vinul şi supa, apoi se aşază bucata de miel. Pentru prepararea sosului se toară lichidul din tavă într-o cratiţă printr-o sită şi se fierbe. Carnea de miel se serveşte cu sosul, praz şi cartofi. Gospodinele din Oltenia prepară pentru masa de Paşte pregătesc renumita pască, care se coace în tăvi rotunde şi înalte. Pentru un astfel de preparat este nevoie de cuptoare din ţest. Cantitatea de brânză dulce şi proaspătă trebuie să fie din beluşug. Stufatul în Oltenia se face cu mai puţină carne şi mai multă verdeaţă tăiată mărunt şi se ţine la foc până scade. Gospodinele mai pregătesc pentru masa de Paşte şi o plăcintă, denumită dulungaci. Se face cu mai multe foi de plăcinte pregătite în casă. Foaia se încreţeşte cu mâna, şi după fiecare strat se presară brânză sărată. După ce se aşază cele 3-4 straturi se toarnă o porţie mare de lapte bătut cu ou, zahăr sau miere şi vanilie, până se umple tava. Totul trebuie să stea la cuptor o oră şi jumătate.


Sfânta Vinerea Mare

În Vinerea Patimilor (numită Vinerea Mare) se păstrează o tradiţie care îndeamnă enoriaşii ca în această zi, până seara, să ducă flori la biserică pentru Hristos şi să treacă pe sub Sfântul Aer ( masă) de trei ori; ritualul aminteşte cele trei potigniri ale lui Iisus pe drumul Golgotei, când îşi căra crucea în spate.
Postul negru, pentru spor şi sănătate un an întreg
Vinerea Mare este cunoscută în tradiţia populară şi sub numele de Vinerea Seacă, pentru că vârstnicele respectă datina postului negru pentru bucurii în familie. Seara, ele participă la Denia Prohodului şi iau anafură de la biserică pentru toţi membrii familiei.
Tot în această zi, ţin post negru, fără apă şi mâncare, şi mulţi creştini tineri necăsătoriţi. Există credinţa că postul negru împlinit în Vinerea Mare îi fereşte de boli, le aduce sufletul-pereche şi spor în gospodărie, un an întreg.
În lumea satelor, gospodinele rostesc în zorii zilei descântece de alungare a bolilor şi a pagubei :"Aşa cum este Vinerea Seacă , tot aşa să sece şi bolile, şi paguba din casa noastră". Ritualul este însoţit de post negru.

Sfântul Epitaf purtat în procesiune
În Vinerea Mare, la prânz, într-o slujbă specială care se oficiază în biserică, se scoate Sfântul Epitaf, o pânză de in sau de mătase, pe care este imprimată icoana înmormântării Domnului.
După această slujbă, după prohodirea Mântuitorului, Epitaful este purtat în procesiune, de un sobor de preoţi şi de credincioşi în jurul bisericii de trei ori. La sfârşitul procesiunii, Epitaful este aşezat pe Sfânta Masă în mijlocul bisericii unde rămâne până la slujba de Înălţare a Domnului.
Obiceiuri care atrag sănătatea, sporul şi reuşita
În multe localităţi din Multenia, după slujba Prohodului, credincioşii duc acasă o lumânare aprinsă. În casă, se practică un ritual cu această lumânare aprinsă : se face semnul crucii în fiecare punct cardinal al locuinţei.
De asemenea, cine se spovedeşte şi se împărtăşeşte în Vinerea Mare va primi ajutor de la Hristos pentru rezolvarea problemelor spinoase, până la Paştele următor.
Tradiţia spune că în Vinerea Mare este bine ca persoanele bolnăvicioase să facă baie înainte de răsăritul Soarelui, pentru a fi viguroase tot anul.
În această zi încep primele pregătiri pentru masa sărbătorească de Paşte.

Interdicţii în Vinerea Mare
În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici şi nici preparate cu oţet, alimente-simbol care amintesc de umilinţele îndurate de Iisus.
Femeile nu trebuie să coacă pâine şi cozonaci; tradiţia spune că cine respectă acest obicei, nu-i arde mâinile Maicii Domnului.
Până-n Vinerea Mare se termină curăţenia generală. Gospodinele nu trebuie să spele rufe, să ţeasă, să toarcă, sau să arunce lături în faţa casei.
Respectând aceste interdicţii, nimic rău nu se va apropia de casa lor. Totodată, în Vinerea Mare nu se ară, nu se seamănă şi nu se sădesc pomi pentru că nu vor rodi.
Zi de reconciliere cu duşmanii
Vinerea Mare este o zi de reconciliere cu duşmanii, de iertare a persoanelor ranchinoase. Iertându-ne şi rugându-ne unii pentru alţii, ca după aceea, rugându-ne unii pentru ceilalţi, într-un gând să-l mărturisim pe Hristos Cel înviat.
Prognoză meteorologică
Din vremuri îndepărtate se spune că, dacă plouă în Vinerea Mare , anul va fi bogat; dacă va fi vreme bună, anul nu va fi prea roditor.
În această zi încep primele pregătiri pentru masa sărbătorească de Paşte.

Tradiţii şi obiceiuri de Paşte în Oltenia

Sărbătoarea Paştelui este marcată în Oltenia de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei curăţări şi înnoiri interioare. Potrivit tradiţiei femeile nu au voi să doarmă în Joia Mare, pentru că vor dormi tot anul.
În judeţul Dolj în unele comune se face foc în faţa casei, iar femeile aduc în jurul lui atâtea scaune câţi bărbaţi sunt în casă. Pe scaune sunt aşezate căni cu apă, iar deasupra se pun colăcei care se dau de pomană. În unele zone din Oltenia, bărbaţii sunt cei care încondeiază ouăle, iar acestae sunt dăruite la masa de Paşte de către fini, naşilor, iar feciorii le oferă fetelor la hora satului. În dimineaţa de Paşte, după ce oamenii se întorc acasă cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu culeg din grădină iarbă verde pe care o aşează pe scările casei. Vinerea mare este ziua scăldatului, iar conform tradiţiei acela care se scufundă de trei ori în apa rece va fi sănătos tot anul. Dacă plouă, anul va fi unul bogat, cu recolte pe măsură. Oltenii respectă tradiţia, iar în ziua de Paşte poartă haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare. De pe masă nu trebuie să lipsească ouăle roşii, brânza, salata cu ceapă verde, drobul şi friptura de miel şi plăcinta cu brânză şi smântână. În a doua zi de Paşte, în Oltenia feciorii stropesc cu apa sau parfum fetele pe care vor să le ducă în faţa altarului.


joi, 17 aprilie 2014

Joia Mare şi Sfântă

VIDEO-În Joia Mare şi Sfântă credincioşii rememorează în Biserică patru momente importante petrecute în Săptămâna Patimilor lui Hristos: Spălarea picioarelor Apostolilor de către Mântuitorul Hristos, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului Nostru Iisus Hristos.
Spălarea picioarelor ucenicilor-un gest de smerenie
Rememorând evenimentele din Joia Mare, înţelegem măreţia gestului făcut de Hristos care a spălat picioarele ucenicilor Săi, o pildă de smerenie dăruită lor şi nouă. (Ioan 13, 1-17). După ce le-a spălat picioarele, şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis: " Înţelegeţi ce v-am făcut? Voi mă numiţi pe Mine Învăţătorul şi Domnul şi bine ziceţi, căci sunt. Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pilda, că precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi." ( Ioan 13, 12-15).
Cina cea de Taină şi Taina Sfintei Împărtăşanii
Când Iisus s-a întâlnit cu ucenicii, ei şi-au dat seama că sufletul Lui era adânc împovărat; deşi nu cunoşteau cauza, cu toţii simţeau aceeaşi durere împreună cu El. Când ucenicii s-au adunat în jurul mesei, El a spus pe un ton de profundă tristeţe."Am dorit mult să mănânc Paştele acesta cu voi, înainte de patima Mea; căci vă spun, că de acum încolo nu le voi mai mânca până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu". Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt-o şi le-a dat lor, zicând: "Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi, spre iertarea păcatelor". În Evanghelia de la Luca, după ce Domnul Hristos a rostit aceste cuvinte, a rânduit: "Aceasta să faceţi întru pomenirea mea!", iar aceste cuvinte sunt considerate un testament al Iubirii Lui Hristos faţă de oameni". După ce a cinat, Iisus a luat paharul şi a spus: "Acest pahar este Legea cea Nouă , întru Sângele Meu, care se varsă pentru Voi" (Luca 22, 19-20). La Cina cea de Taină , Iisus a instituit Sfânta Taină a Împărtăşaniei, prevestind patimile pe care le va îndura.
Rugăciunea din Grădina Ghetsimani
Tot în Joia Mare, Iisus a rostit o rugăciune în renumita Grădină Ghetsimani, din Ţara Sfântă, rugă fierbinte adresată Tatălui Ceresc. Aici era locul cel mai liniştit, preferat de Iisus, când El venea în Ierusalim.
În acea noapte, Mântuitorul s-a retras să se roage, lăsându-i pe ucenici să privegheze. Rugăciunea înălţată de Iisus în Grădina Ghetsimani, în acea noapte, este considerată cea mai nobilă dintre toate rugăciunile, prin puterea ei de a ispăşi pentru păcatele lumii. Atunci, Iisus s-a rugat pentru Sine, pentru Apostoli şi pentru toţi credincioşii, incluzând tot neamul omenesc (Evanghelia lui Ioan, capitolul 17).
În cele din urmă, după a treia rugă, Iisus i-a găsit pe ucenicii Săi, lăsaţi să privegheze, tot adormiţi. Atunci, Iisus le-a zis: "Sculaţi-vă, s-a apropiat cel ce m-a vândut!". Iisus a intuit că, în timp ce El se ruga cu lacrimi fierbinţi, voind să împlinească voia Tatălui ceresc, Grădina Ghetsimani s-a umplut de soldaţi. Cu toţii s-au îndreptat cu făcliile aprinse spre Iisus. În fruntea lor mergea Iuda.

Trădarea şi prinderea Domnului nostru Iisus
Iuda, unul dintre cei 12 ucenici ai Domnului Iisus, a venit însoţit de o mulţime înarmată cu săbii şi cu ciomege. Atunci, vânzătorul Iuda a dat un semn de recunoaştere însoţitorilor lui: " Pe care-l voi săruta, Acela este! Puneţi mâna pe el!".
"Iuda a folosit această formulă de identificare, sărutul, care este expresia văzută şi simţită a dragostei dintre om şi Dumnezeu. Şi, apropiindu-se de Iisus, Iuda i S-a adresat: "Bucură-Te, Învăţătorule!"; apoi, L-a sărutat pe Iisus, iar acesta i-a zis: "Prietene, pentru ce ai venit?" Atunci, însoţitorii lui Iuda s-au apropiat de Iisus şi L-au prins, precizează preotul Valentin Fotescu, doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Prin tradiţie, Joia Mare este numită în popor Joi Mari, Joia neagră sau Joimăriţa. În această zi din Săptămâna Patimilor lui Hristos, se împlinesc o serie de datini pentru spor şi sănătate.

12 Evanghelii, 12 popasuri duhovniceşti pe Drumul Crucii
În această seară, în biserici, la slujba Sfintelor şi Mântuitoarelor Patimi ale Domnului, preoţii citesc cele 12 Evanghelii: Acestea reprezintă cele 12 popasuri pe care le-a făcut Fiul lui Dumnezeu pe Drumul Crucii.

Un ritual pentru împlinirea dorinţelor
La Denia din Joia Mare, în multe localităţi din Sudul ţării, fetele şi femeile tinere aduc la biserică o panglică. După ce ascultă câte o evanghelie, fiecare credincioasă face câte un nod în panglica respectivă, rostind câte o dorinţă foarte importantă, care se referă la sporul casei, la sănătate şi la împliniri în viaţa personală. Panglica se păstrează într-un loc discret, în casă. După împlinirea fiecărei dorinţe, se desface câte un nod. Astfel că, până la sfârşitul anului, se desfac cele 12 noduri, adică se pot împlini cele mai importante dorinţe pentru persoana care a participat la cele 12 denii. În Muntenia şi în Oltenia se practică obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.
În Joia Mare se ţine post
Mulţi credincioşi ţin post în Joia Mare pentru ca familia şi gospodăria lor să fie protejate de catastrofe naturale şi de pagubă.
În vremuri îndepărtate, Joimăriţa era o zeitate a morţii care supraveghea focurile din Joia Mare. Cu timpul, aceasta a devenit o persoană justiţiară care-i pedepseşte pe leneşi.
În tradiţia populară se aprind focurile
Se crede că în dimineaţa zilei (în unele zone, miercuri noaptea târziu) se deschid mormintele şi sufletele celor plecaţi la viaţa veşnică se întorc la casele lor. De aceea, rudele le tâmpină aprinzând focuri în curtea casei şi în cimitire, pentru ca acestea să se încălzească. Focurile aprinse în Joia Mare se deosebesc de focurile rituale aprinse la anumite praznice creştine: de Mucenici, de Lăsata Secului, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sau de Sânziene. Obiceiul acesta se păstrează în numeroase sate din Bucovina.
Focurile aprinse, altă semnificaţie
Astfel, în zorii zilei de joi se aprind focuri în curţile gospodarilor şi în cimitire, iar flacăra acestora este întreţinută cu nuiele şi cu ierburi uscate. Aceste focuri aprinse au un simbol foarte precis, care s-a păstrat de-a lungul deceniilor. Ele amintesc de focul făcut de slujitorii arhiereului Caiafa, să se încălzească la el, când apostolul Iuda pregătea prinderea lui Iisus, care se ruga în Grădina Ghetsimani. În acest caz, focurile aprinse în curţile gospodarilor îi apără pe aceştia de răzbunarea persoanelor viclene din anturaj.
Pâinea şi pasca, aduse la biserică în Joia Mare
În judeţele din Vestul ţării, femeile aduc la biserică pâinea făcută pentru masa de Paşti, pască şi lumânări. Pâinea şi pasca sunt aduse în vase noi, alături de un mămunchi de lumânări şi rămân în biserică până-n noaptea Învierii. Atunci aceste se duc acasă După slujba din ziua de Paşti, pâinea şi pasca, simboluri pascale, se duc acasă şi se consumă de membrii familiei.
Lumină, pentru împlinirea unei dorinţe
Lumânările care au rămas după slujba de Paşti se aprind acasă, în momente de cumpănă din timpul anului; în astfel de ocazii, gospodarii se roagă să li se împlinească o dorinţă.
Covrigii speciali cu ou
În zona Muscelului, de Sfintele Paşti, se pregătesc covrigii speciali cu ou, delicatese care se frământă numai la marile praznice. Covrigii se sfinţesc la biserică şi apoi se împart rudelor apropiate şi săracilor. Covrigii cu ou, un simbol al prosperităţii, aduc spor în gospodăriile în care se pregătesc în Sfânta zi de Joi.
În această zi se roşesc ouăle
Tot în această zi de Joi se roşesc ouăle. Un ou roşu, vopsit în această zi de Joia Mare, se foloseşte la ritualul spălării feţei cu ou roşu în ziua de Paşti; potrivit tradiţiei, împlinirea acestui ritual aduce sănătate, bunăsporire şi armonie în familie.
Ouăle vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul, spune tradiţia.
Pentru fiecare familie, poartă noroc iconiţele şi simbolurile religioase pictate pe ouă. De asemenea, ouăle încondeiate cu motive florale (ciuboţica cucului, talpa gâştei, frunza viţei de vie, floarea Paştelui) sau cu păsări ( rândunică şi pui de găină) sunt purtătoare de noroc pentru familia respectivă.
Cinstiţi ziua de Joia Mare
Prin tradiţie, Joia Mare se cinsteşte ca o zi de sărbătoare: trebuie să fiţi activi, să nu dormiţi pentru că înseamnă că nu veţi avea spor până la anul următor. De asemenea, nu se spală rufe, nu se pune cloşca pe ouă pentru că din acestea vor ieşi numai cocoşi.
Este ultima zi dinaintea Sfintelor Paşte când se împart ofrande
pentru rudele plecate la viaţa de apoi. În Joia Mare se împlineşte un obicei păstrat din bătrâni : acum se împart pahare cu vin, lumânări, flori şi haine.Sursa-http://www.click.ro

Dunărea Calafat-Viitorul Cârcea vineri ora 17.00

Meciurile Etapei cu nr.29 din Liga a 4 a Dolj, se vor juca vineri de la ora 17.00. Dunărea Calafat, după trei egaluri consecutive cu Recolta Ostroveni (0-0), Progresul Segarcea (1-1), Amaradia Melineşti (1-1), trebuie ca în meciul de vineri cu Viitorul Cârcea, să obţină neapărat victoria ! Nu va fi un meci uşor, dar printr-o mobilizare exemplară, elevii antrenorului George Uşurelu, pot să demonstreze că sunt o echipă unită iar victoria în această etapă, nu este pusă la îndoială de nimeni ! Timpul în Calafat nu prea ţine cu fotbalul, plouă şi va ploua şi vineri la ora meciului,după cum ne anunţă meteorologii ! 

LIGA IV ETAPA 29 :

 SF Gica Popescu Craiova - Victoria Celaru
 CS U II Craiova - Unirea Leamna
 CSO Filiaşi - Vânatorul Desa
 Danubius Bechet - Prometeu Craiova
  Dunărea Calafat - Viitorul Cârcea
 CS Işalniţa - Amaradia Melineşti
 Recolta Ostroveni - Progresul Segarcea

Dunărea Bistreţ va sta.

Medic ginecolog de la Calafat achitat după ce fusese condamnat pentru mită

Medicul kuwaitian Khalil Haney, care are şi cetăţenie română, de la Secţia de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Municipal Calafat, a fost achitat pentru infracţiunile de luare de mită şi primirea de foloase necuvenite reţinute în sarcina sa. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie luni, 14 aprilie a.c. şi este definitivă.
Medicului Khalil Haney, de la Secţia de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Municipal Calafat, a fost trimis în judecată în 2012, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, pentru patru infracţiuni de luare de mită şi două de primire de foloase necuvenite. Medicul a fost denunţat în luna februarie 2012, la Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj de o femeie care s-a plâns că acesta i-a cerut 200 de lei pentru o operaţie de întrerupere de sarcină. În baza denunţului a fost înregistrat un dosar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, anchetatorii stabilind să introducă un investigator sub acoperire în cauză. Potrivit rechizitoriului întocmit în cauză de procurori, pe 20 martie 2012, femeia care l-a denunţat pe medic s-a dus din nou la spital, a purtat o discuţie cu el pe parcursul căreia bărbatul a recunoscut primirea celor 200 de lei şi i-a cerut să mai facă o operaţie similară pentru o cunoştinţă de-a sa, care era, de fapt, un investigator sub acoperire. Acesta s-a dus la Spitalul din Calafat, pe 20 martie, a luat legătura cu medicul respectiv şi i-a explicat că ar avea nevoie de ajutor, întrucât amanta sa a rămas însărcinată şi vrea o operaţie de întrerupere a sarcinii. Investigatorul i-a mai spus medicului că ar vrea ca intervenţia să nu fie înregistrată în registrul de evidenţă al unităţii medicale.

Două zile mai târziu, pe 22 martie, investigatorul s-a dus din nou la spital, i-a dat medicului suma de 500 de lei, acesta fiind prins în flagrant. Medicul a fost ridicat de la spital şi dus la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, unde procurorul de caz a dispus reţinerea sa pentru 24 de ore, însă a doua zi magistraţii de la Tribunal au respins propunerea de arestare a acestuia, dispunând faţă de el măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o perioadă de 30 de zile.
Medicul s-a întors la muncă, însă o lună mai târziu, pe 18 aprilie 2012, a fost din nou prins în flagrant primind bani pentru efectuarea unui control de specialitate. Alte denunţuri s-au strâns la dosar, în timpul cercetărilor, procurorii concluzionând că medicul primea bani atât după efectuarea actelor medicale la care era abilitat prin fişa postului, dar că pretindea şi primea astfel de foloase şi înainte de acestea. În aceste condiţii, procurorii l-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Khalil Haney pentru patru infracţiuni de luare de mită şi pentru alte două infracţiuni de primire de foloase necuvenite, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj pe 4 mai.

Pe 14 decembrie 2012, magistraţii Tribunalului Dolj l-au condamnat pe Khalil Haney la doi ani de închisoare, însă instanţa a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani şi l-a obligat pe medic la plata sumei de 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Atât procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, cât şi medicul, au făcut apel împotriva hotărârii Tribunalului Dolj, apeluri respinse de Curtea de Apel Craiova pe 10 mai 2013. Khalil Haney a formulat recurs, acelaşi lucru făcându-l şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Luni, 14 aprilie a.c., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de faptul că parchetul şi-a retras recursul, a admis recursul inculpatului şi l-a achitat pe acesta.
Ia act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr.171 din 10 mai 2013 a Curţii de Apel Craiova - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori. II. Admite recursul declarat de inculpatul Khalil Haney împotriva aceleiaşi decizii penale. Casează în totalitate decizia şi sentinţa penală nr.539 din 14.12.2012 pronunţată de Tribunalul Dolj şi rejudecând: Conform art.396 alin.5 C.pr.pen. rap. la art.16 lit.b C.pr.pen, în aplicarea art.3 din Legea nr.187/2012, achită inculpatul Khalil Haney pentru săvârşirea a 6 infracţiunii prev. de art.289 alin.2 Cod penal. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul parţial al avocatului din oficiu desemnat pentru recurentul inculpat, în suma de 50 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă.
Se arată în decizia ÎCCJ. Sursa-http://www.editie.ro

miercuri, 16 aprilie 2014

Părinţele Ion Coliţă din localitatea Cetate, torturat de Securitate pentru o aşa-zisă activitate legionară

O victimă a comuniştilor a fost şi preotul Ion Coliţă din comuna doljeană Cetate. A fost arestat în anul 1952 în ziua „Adormirii Maicii Domnului“ pentru o aşa-zisă activitate legionară.
Preotul Ion Coliţă a fost anchetat asupra implicării sale în Mişcarea Legionară. Părintele a fost supus unor chinuri groaznice în anul 1952: bătăi la tălpi cu funia udă, a fost ars cu fierul roşu, atârnat cu capul în jos, iar dinţii i-au fost scoşi cu cleşte de cuie. În momentul în care a fost întrebat din ce cuib face parte sau dacă a organizat coruri cu cântece legionare cu elevii de la şcoală nu a scos nici măcar un cuvânt. Turnat de colegul său de altar Părintele Ion Coliţă a fost suspectat că în perioada 1937-1941 că a participat şi organizat Mişcari legionare în comuna Cetate. Preotul a fost turnat de colegul său de altar care era informator la Securitate. Slujitorul Domnului a declarat tot timpul că nu a fost înscris în nici un partid politic şi nici în mişcarea sau organizaţia legionară, nu a fost şef de cuib şi nici primar sau şef de garnizoană. Declaraţiile părintelui Coliţă nu au fost luate în seamă de Securitate, iar în urma anchetei s-a stabilit că preotul s-ar fi încadrat în Mişcarea Legionară din anul 1939. A fost şef de garnizoană până la regiunea legionară, iar după data de 23 august 1944 s-a încadrat în PNT-Maniu. Aici a făcut parte din conducerea partidului. Pentru aceste fapte a fost încadrat în colonie de muncă pentru 60 de luni. După doi ani de detenţie a fost eliberat şi a revenit la parohia din Cetate. Arestat din nou Preotul din localitatea Cetate a fost arestat pentru a doua oară pe în anul 1959 pe data de 24 iunie şi internat în lagărul de muncă Periprava. Pe data de 3 octombrie 1959 a fost mutat la Ostrov. Pentru că era bolnav şi nu reuşea să îşi facă norma de muncă era bătut aproape zilnic. Pe data de 26 octombrie 1959 a fost călcat în picioare, lovit cu cismele în cap, iar din cauza leziunilor a murit la infirmerie.Sursa-http://adevarul.ro