miercuri, 30 iulie 2014

VIDEO-Potop în Dolj

Peste 150 de gospodării acoperite de ape, sute de hectare de terenuri agricole măturate de puhoaie, poduri smulse, oameni disperați și neputincioși în fața apelor care au venit din toate părțile, aceasta a fost situația în localitățile Mischii, Motoci, Ghercești, Murgași, Bulzești, Ure-chești, Mlecănești din județul Dolj. Satele au fost inundate de pârâul Teslui, care în urma ploilor abundente a ieșit din matcă.
Apele au măturat în doar câteva ore tot ce au întâlnit în cale, în mai multe localități doljene: Mischii, Ghercești, Murgași, Bulzești. Aici, în ultimele săptămâni, din cauza ploilor abundente, pârâul Teslui a ieșit din matcă și a inundat în câteva rânduri zeci de gospodării, sute de hectare de teren arabil, a smuls din piloni două poduri și a izolat câteva zeci de gospodării. Apa a curs pe ulițe și s-a revărsat prin curți, șanțuri, grădini și culturi de porumb, viță-de-vie și floarea-soarelui. În urma puhoaielor au rămas pagubele și durerea oamenilor, care și-au văzut gospodăriile sub ape. A fost o luptă contracronometru, cu apa până la brâu, ca să-și salveze bunurile și animalele. În jurul lor, pământul mustește de apă, iar de două zile aerul vuiește de zgomotul motopompelor care scot apa din curți și case.

În Motoci, gospodăriile au fost inundate a treia oară
Ieri, în satul Motoci din comuna Mischii, localnicii ajutați de pompieri încercau să scape de apa care le făcuse prăpăd în gospodării cu o zi înainte. Înarmați cu lopeți, cu găleți, cu cazmale, oamenii săpau șanțuri, scoteau apa din case, făceau loc puhoaielor să iasă din gospodării. Unii aveau lacrimi în ochi, erau disperați, nu este prima dată când sunt inundați în ultimele luni. „Sunt inundat a treia oară. Mi-a intrat apa în casă. Azi-noapte era apa până la brâu în curte. Nu ne-a ajutat nimeni. Să-l întrebați pe primar de ce nu ia nici o măsură! Suntem de râsul lumii! Au de gând să facă piscină în curțile noastre?“, a spus cu supărare și cu lacrimi în ochi Cosmin Chiriță, localnic din satul Motoci.
Peste drum, alte trei gospodării erau și ele sub ape. Oamenii au ajuns să se roage la Dumnezeu să nu mai plouă. „Mi-a intrat apa în casă, în beci, în curte. Au venit pompierii, au venit copiii și au adus saci cu nisip. Toată noaptea au stat aici și au tras apa cu pompele. Am reușit să ne punem la adăpost animalele. Locul este plin de apă. A trecut apa peste șosea. Nu se mai scurge, nu mai are unde. Este plin de apă în jurul nostru. Ce să facem? Ne rugăm la Dumnezeu să nu mai plouă. Mai sunt lângă mine două bătrâne blocate în locuințe. I-am rugat pe pompieri să meargă să vadă ce este cu ele. Trebuie să se facă ceva, să înalțe malurile acestui pârâu. Ce s-a făcut nu este suficient, oamenii trebuie să înțeleagă, chiar dacă li se iau doi, trei pași de pământ, să cedeze ca să se consolideze digurile“, a povestit Eugenia Martie, altă localnică afectată de inundații. Oriunde ne uitam în curțile oamenilor, era plin de apă. Tesluiul, care trece prin spatele grădinilor, și-a arătat din plin furia.

Poduri spulberate de ape
Mai la deal, cum spun localnicii, era aceeași situație. Gospodării sub ape, grădini măturate de viitură. „Ne-a intrat apa doar în curte, în casă nu. Ne-au salvat pompierii. Am mai fost inundați, se repetă povestea“, a spus Ștefan Stancu, localnic din Motoci. Și în satul Urecheși, apa a făcut prăpăd, a spulberat un pod de beton, a inundat zeci de gospodării. „Am avut curtea plină de apă până la brâu. Mi-am salvat animalele și le-am dus pe la vecini. Mi-au rămas 25 de stupi sub apă, mi-au murit albinele. Suntem zece case inundate aici în zonă. Au venit pompierii și ne-au ajutat“, se plânge Aurel Buță, localnic din satul Urechești. Omul se încumetă să treacă apa tulbure și învolburată a Tesluiului peste rămășițele podului care a fost făcut praf de ape. Dărâmăturile erau scoase ieri din albia răului de angajații de la ABA Jiu, cu un excavator, pentru a preîntâmpina alte inundații.„Podul a fost luat de viitură, a fost un pod subdimensionat. Acum am adus un utilaj să elibereze albia pârâului, ca în cazul unei viituri să nu avem alte inundații. Nu a fost prins în lucrările noastre de investiții. Sperăm să fie de această dată aprobate fonduri pentru executarea acestor poduri care au fost luate de ape. Vom insista pentru obținerea fondurilor. După inundațiile din 2005, noi am făcut aici, în Mischii, trei poduri. Am făcut lucrări de decolmatare, dar au rămas zone în care nu s-a putut interveni și din cauza localnicilor, și din cauza lipsei fondurilor. Am lucrat patru ani, dar era bine să se lucreze într-un timp cât mai scurt, pentru că între timp lucrările făcute s-au distrus. Sperăm să obținem fonduri și pentru podețe, și pentru decolmatarea albiei. Valoarea estimativă a lucrărilor din această zonă ar fi în jur de cinci milioane de lei“, a declarat Marin Tălău, director la Administrația Bazinală a Apelor Jiu.
Un alt pod peste Teslui, care în urmă cu două săptămâni fusese parțial afectat de revărsarea apelor, a fost complet distrus luni.



Comuna Mischii, cea mai afectată
Primarul localității Mischii, Gheorghe Popa, era ieri în mijlocul evenimentelor. Alerga între localnicii afectații de inundații și oficialitățile care se înghesuiau să încalțe cizme noi de cauciuc și să privească prăpădul din mașină. El a făcut un bilanț rapid.
„A fost o rupere de nori. A plouat foarte mult, într-o perioadă scurtă de timp. Avem afectate în satele Urechești și Motoci 42 de gospodării cu zece case inundate, erau 70 în Mischii, cu 35 case inundate, și la ultima ploaie au mai fost inundate 22 de gospodării în satul Mlecănești. Am fost prezenți peste tot cu pompierii, cu jandarmii, cu cei de la ABA Jiu. Au fost luate de ape două poduri, doborâte de tot, și al treilea a fost afectat. Digurile au fost sparte în 30 de locuri, în acest moment nu avem fonduri să acoperim pagubele și să trecem la refacerea podurilor“, a declarat primarul comunei Mischii, Gheorghe Popa. Întrebat cine poartă vina tuturor acestor dezastre, primarul împarte vina între oameni și divinitate: „Noi, că suntem răi, și Dumnezeu, că a plouat!“.
Rămași pe baricade, angajații ISU Dolj îi ajută pe localnici. „Au fost inundate în jur de 150 de gospodării în comuna Mischii. Acum apa s-a retras, pârâul Teslui a scăzut și ne dă posibilitatea să evacuăm apa din casele oamenilor și din gospodării. Nu există risc de evacuare a localnicilor afectați. S-a acționat tot timpul să se facă îndiguiri atât pe pârâul Teslui, cât și la locuințe. Am lucrat toată noaptea cu motopompele să scoatem apa. Mai acționăm și în localitățile Murgași și Bulzești, pentru că și aceste localități au fost lovite de furia apelor“, a declarat Florin Cocoșilă, purtător de cuvânt în cadrul ISU.

Comuna Ghercești nu a scăpat de prăpădul apelor
Nici comuna Ghercești nu a scăpat de inundații. Și aici apele Tesluiului au intrat în gospodăriile și în casele localnicilor, terenurile agricole fiind cele mai afectate. Culturile au fost sub ape ore întregi, pe o rază de 100 de hectare. Ieri, în localitate, pompierii voluntari îi ajutau pe oameni. „Am avut 13 locuințe, 21 de anexe gospodărești și 100 de hectare de teren agricol inundate. Acum mai avem șapte gospodării inundate. Ne-au ajutat pompierii, acționăm cu pompierii voluntari pe care îi avem în localitate. Aceștia scot apa din gospodării cu motopompa. Așteptăm să se retragă apele pârâului Teslui să vedem ce măsuri vom lua în continuare“, a explicat Costel Păpăroiu, primarul comunei Ghercești, aflat printre oameni.Sursa-http://www.gds.ro

VIDEO Băileşti : Impact mortal între o căruță și un Audi

Un bărbat de 28 de ani, din localitatea Băilești, și-a pierdut viața ieri, după ce a intrat pe contrasens cu mașina pe care o conducea, un Audi înmatriculat în Bulgaria, și a lovit o căruță. Accidentul s-a produs ieri, în jurul orei 12.30, pe drumul județean 561D, care leagă localitatea Galiciuica de Băilești, iar în urma impactului alte trei persoane au fost rănite.
Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Dolj, Ionuț Ristea, de 28 de ani, din Băilești, care conducea un Audi A4 dinspre Băilești către Galiciuica, a pierdut controlul direcției, a intrat pe contrasens și a lovit o căruță care circula din sens opus. În urma impactului violent, calul a fost proiectat pe mașină și l-a ucis pe loc pe șoferul de 28 de ani. Pasagerul de pe locul dreapta-față din autoturismul condus de Ristea, Ion Bogdan, de 20 de ani, tot din Băilești, a fost rănit grav și scos din mașină de echipajul de descarcerare trimis la locul accidentului, după care a fost transportat la Spitalul de Urgență Craiova cu un elicopter SMURD.
De asemenea, atât căruțașul - Constantin Constantinescu, de 46 de ani, din comuna Siliștea Crucii, cât și un bărbat care îl însoțea, Ionel Dima, de 57 de ani, din aceeași localitate, au fost răniți și transportați tot la Spitalul de Urgență Craiova cu două ambulanțe, una SMURD și una a Serviciului de Ambulanță Dolj. Polițiștii doljeni au precizat pentru GdS că, din fericire, ultimii doi nu au suferit leziuni care să le pună viața în pericol. În urma cercetărilor făcute la locul accidentului, polițiștii din Băilești au stabilit că șoferul a pierdut controlul direcției din cauza vitezei excesive, a intrat pe contrasens și a lovit căruța în care se aflau Constantinescu și Dima.Sursa-http://www.gds.ro

Jucătorul calafetean Georgian Păun, a fost împrumutat la CSU Sibiu

CSU Sibiu a anunțat, prin intermediul site-ului csusibiu.ro, legitimarea lui Georgian Păun. Potrivit informațiilor noastre, acesta va petrece următorul sezon la gruparea de pe Cibin sub formă de împrumut. Component al echipei naționale de tineret (U20) masculin, Păun sosește de la BC Timișoara, formație alături de care a devenit campion naționale de tineret la încheierea sezonului 2013/14.

În cadrul turneului final al Campionatului Național de tineret (U20) masculin, ediția 2013/14, Păun a avut medii statistice de 12.6 puncte, 13.4 recuperări, 2.0 pase decisive și 1.8 intercepții cu 2.4 posesii pierdute pentru un indice de 21.2 la eficiență.

Născut pe data de 10 aprilie 1994, Păun este extremă și măsoară 2.03 metri. El a început sezonul precedent alături de Farul Constanța, sub formă de împrumut de la formația bănățeană și a bifat 19 prezențe în Liga Națională având medii statistice de 12.3 puncte, 6.2 recuperări și 8.5 la eficiență.

Păun a jucat pentru început la BCM U Pitești, atât la nivel U20, cât și la seniori, în al 2-lea și primul eșalon. În sezonul 2012/13 a evoluat pentru BC Timișoara, formație alături de care a câștigat titlul național la nivel U23, dar a evoluat și la nivel de seniori.

În această vară, Păun a participat la Campionatul European U20 masculin – Divizia B, de la Sarajevo. Sub comanda lui Hristu Șapera, el a avut medii statistice de 7.6 puncte, 3.9 recuperări și 1.8 pase decisive.

Jucătorul originar din Calafat este al 3-lea baschetbalist autohton legitimat la echipa de pe Cibin pentru sezonul 2014/15 după Octavian Popa Calotă și Flavius Lăpuște.

duminică, 20 iulie 2014

Vedeţi-vă de treabă, stimaţi aleşi !

Sunt nenumărate situaţiile în care politicienii ne spun nouă, jurnaliştilor, cum să ne facem treaba. Ne critică, uneori chiar deşănţat, ne vorbesc urât, pe la spate sau, mai rar, chiar drept în ochi. Îşi imaginează că ştiu mai bine decât noi cum se scrie, care sunt subiectele de interes pentru public, evident, unele care să nu se atingă de interesele lor.
Desigur, depinde în mare măsură de coloana vertebrală a fiecărui jurnalist dacă acceptă această presiune, cum îi tratează la rându-i pe politicieni, cum răspunde atacului constant la adresa capacităţii sale de sinteză, a modului în care îşi face meseria, să-i spunem aşa, deşi, personal, cred în continuare că jurnalismul presupune o vocaţie, un imbold interior de a lupta pentru anumite valori, pentru adevăr şi dreptate socială. Dincolo de aceste aspecte însă, profesionalismul este o calitate dobândită, standardele pe care ţi le impui contează mult, la fel cum e important să-ţi faci bine treaba nu fiindcă ţi-o cer şefii, nu pentru că ţi-e teamă să nu fii dat în judecată, ci din respect pentru propria persoană şi pentru cititori.
O dovadă că-mi respect cititorii o reprezintă, pentru mine, scrisorile şi telefoanele pe care le primesc de la cititori. În unele îmi sesizează nereguli, în altele îmi mulţumesc pentru promptitudinea cu care am reflectat o situaţie deranjantă, în unele mă critică, în altele mă felicită. În cele mai multe însă, îşi exprimă nemulţumirea profundă pentru felul în care aleşii, începând de la consilierii locali, până la preşedinte, îşi fac treaba. Şi aici intervine o legitimitate pe care nimeni nu o poate contesta: când eu şi colegii mei de breaslă criticăm un politician, vocea nu e neapărat a noastră, ci a celor cărora le reprezentăm interesele. Noi avem dreptul, doamnelor şi domnilor, să vă spunem cum să vă faceţi treaba, nu pentru că noi am şti s-o facem mai bine, nu e treaba noastră, ci pentru că suntem vocea celor care v-au ales ! Şi ei văd că lucrurile nu merg. Văd, o simt pe pielea lor, sunt nemulţumiţi, iar asta se va traduce într-un vot negativ, data viitoare.
Săptămâna aceasta am primit la redacţie o scrisoare din partea unui cititor a cărui nemulţumire a curs fluviu, pe trei pagini şi jumătate scrise mărunt. Fiindcă, evident, nu putem publica scrisoarea în ansamblul ei, mă fac purtătorul de cuvânt al acestui cetăţean al oraşului, a cărui opinie despre cum merg lucrurile în oraşul şi judeţul nostru este, sunt convins, reprezentativă pentru noi toţi.  Domnul N.Ioniţă atrage atenţia că minciunile de campanie electorală ale politicienilor nu mai sunt înghiţite, că oamenii nu le mai cred, că le-a ajuns funia răbdării la par. Pe la ghişeele instituţiilor publice, în spitale, oriunde te-ai duce, se plânge cititorul nostru, dacă nu ai bani în buzunar, eşti tratat cu o totală lipsă de respect. Aşa-i că vă sună cunoscut? Iar lipsa de reacţie a aleşilor noştri, ba, mai mult, faptul că dumnealor încurajează neregulile, în loc să le sancţioneze, agravează situaţia. Domnul Ioniţă crede că s-ar impune formarea unor comisii de control ale consiliilor judeţean şi local, care să verifice, în teren, cum îşi fac treaba angajaţii din sistemul public. Subscriu. Dar pentru ca domnii aleşi să îi verifice pe domnii funcţionari, ar trebui ca întâi ei, aleşii, să-şi facă treaba. Şi să nu ne mai înveţe pe noi cum să ne-o facem !

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul - La mulţi ani sărbătoriţilor de astăzi !


Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul se bucură de o popularitate şi cinstire deosebită în rândurile credincioşilor şi Biserica noastră Ortodoxă i-a rânduit o zi de mare prăznuire pentru că virtuţile şi faptele lui minunate strălucesc ca nişte diademe scumpe peste veacuri şi sunt pilde demne de urmat pentru noi. Era originar din Tesba Galaadului şi a activat ca profet în regatul lui Israel în secolul IX înainte de Hristos în vremea domniei lui Ahab, un rege imoral şi netrebnic care săvârşise atâtea „fapte rele înaintea ochilor Domnului” încât întrecuse în fărădelegi pe „toţi cei ce au fost înaintea lui” (III Regi, XVI,30). Acest rege îşi luase de soţie pe Isabela, o femeie păgână, care l-a atras la rătăcirea idolească, îndemnându-l să renunţe la cinstirea adevăratului Dumnezeu şi să îmbrăţişeze credinţa popoarelor păgâne care se închinau zeului Baal şi zeiţei Aşera (Astartea). Răutatea atinsese apogeul în clipa când regele a înălţat altare şi temple acestor zeităţi, silind poporul să părăsească slujirea Dumnezeului lui Avraam, a lui Isaac, a lui Iacov să se închine lui Baal şi Astartei şi să le aducă jertfe. Unealta pedepsirii necredinţei şi înşelăciunii idoleşti şi instrumentul lucrării proniatoare a lui Dumnezeu a fost în acel moment de crâncenă orbire şi întunecare sufletească Sfântul Mare Prooroc Ilie care a venit în faţa regelui Ahab mustrându-l cu îndrăzneală şi ameninţându-l cu pedeapsa lui Dumnezeu pentru nebunia şi idolatria în care atrăsese tot poporul. „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel înaintea Căruia slujesc eu; în aceşti ani nu va fi rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu” ( III Regi, XVII, 1) „pentru că te-ai lepădat de Dumnezeul cel adevărat şi te-ai închinat la dumnezei falşi şi mincinoşi”. Din clipa aceea cerul s-a încuiat şi s-a făcut secetă mare încât nici o picătură de ploaie sau de rouă n-a picat de sus pe pământ timp de trei ani şi jumătate şi poporul îndura foamea, lipsa şi sărăcia. În cel de-al treilea an al secetei Domnul i-a poruncit Sfântului Ilie să se înfăţişeze înaintea regelui Ahab şi să-l combată în mod public pentru necredinţa şi idolatria sa. Aceasta este a doua oară când profetul îl înfruntă în mod deschis şi categoric zicându-i: „Tu şi casa tatălui tău eşti cel ce aduci nenorociri peste Israel pentru că aţi părăsit poruncile Domnului şi mergeţi după baali. Trimite dar acum şi adună la mine în muntele Carmel tot Israelul dimpreună cu cei 450 de prooroci ai lui Baal şi cu cei 400 de prooroci ai Aşerei care mănâncă la masa Isabelei” (III Regi XVIII, 17-19). Pentru a-i întări şi mai mult pe fiii lui Israel în această convingere, Dumnezeu îşi arată bunătatea Sa, trimiţând ploaie binefăcătoare pe pământul pârjolit şi însetat de arşiţa secetei. După biruinţa adevărului împotriva păgânătăţii, Sfântul Proroc Ilie peregrinează în pustiu, unde este protejat şi hrănit în chip minunat de un înger, apoi se retrage la muntele Horeb, locuind într-o peşteră. Aici i se arată Domnul „ în adiere de vânt subţire” şi îi porunceşte să meargă la Abel-Mehola ca să-l ungă pe Elisei, fiul lui Şafat, prooroc în locul său. Exemplul său devine pentru noi o mărturie neclintită că orice om, cu neputinţe şi slăbiciuni, se poate îndrepta înaintea lui Dumnezeu. Fie ca Sfântul Proroc Ilie să mijlocească înaintea lui Dumnezeu pentru noi ca să ne dăruiască pace, ploaie timpurie şi târzie şi să sporească credinţa noastră. Amin!
Pr. LIVIU SĂNOI

sâmbătă, 19 iulie 2014

Sondaj INSCOP: Nicolae Ceaușescu, cel mai potrivit fost președinte al României

Rezultatele unui sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 1-6 iulie, relevă că românii îl consideră pe Nicolae Ceauşescu cel mai potrivit fost preşedinte al ţării, în timp ce aproximativ 23,9% dintre respondenţi consideră că niciunul dintre preşedinţii pe care România i-a avut nu s-a ridicat la înălţimea funcţiei.
Pentru 24,7% dintre respondenţi, Nicolae Ceauşescu a fost cel mai potrivit preşedinte pe care l-a avut România. Pe următoarele poziţii în top se situează în ordine, Ion Iliescu, cu 19,1% din opţiunile publicului, Traian Băsescu — pe locul al treilea, cu 14,2%, iar Emil Constantinescu — pe patru, cu 9,7%, scrie Agerpres.
23,9% dintre respondenţi consideră, însă, că niciunul dintre cei patru nu s-a ridicat la înălţimea funcţiei. Proporţia celor care nu au răspuns la această întrebare a fost de 8,4%.
Interpretând datele obţinute, Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP, susţine că: “În realitate, vorbim despre o falsă pozitivare a unui Nicolae Ceauşescu care este asociat cu o perioadă percepută ca mai ordonată din punct de vedere al vieţii cotidiene, dar ale cărei lipsuri s-au mai uitat. Pozitivarea relativă a lui Ceauşescu vine şi în scopul evidenţierii imaginii totuşi defavorabile pe care publicul o are cam despre toţi preşedinţii postdecembrişti ai României. Să nu uităm că spre finalul mandatelor toţi aceştia au încheiat cu un nivel redus de încredere publică”, adaugă Darie Cristea.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 1-6 iulie. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, e
şantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 75 de localităţi (oraşe mari, medii şi mici, comune, sate). Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populaţiei din 2011.

VIDEO-Zeci de morţi neelucidate la Spitalul Poiana Mare

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat România în dosarul Centrul de Resurse Juridice (CRJ) în numele lui Valentin Câmpeanu versus România. Este doar unul dintre zecile de tineri care au decedat în condiţii suspecte, care nu au avut parte de o anchetă eficientă privind circumstanțele morții sale. Moartea lui Valentin Câmpeanu a survenit după ce mai multe autorităţi au eşuat. Sistemul care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi mintale este responsabil, susţin cei care au luptat pentru dreptatea post-mortem a acestui tânăr. Deşi a trecut un deceniu de atunci, şi astăzi, la Poiana Mare sunt internaţi tineri ieşiţi din sistemul instituţionalizat. Conducerea unităţii sanitare susţine că aceştia ar trebui internaţi într-un alt centru specializat.
Povestea lui Valentin Câmpeanu, tânărul crescut în centrele de plasament ale Direcţiei pentru Protecţia Copilului Dolj până la vârsta de 18 ani, infectat cu HIV și suferind de retard mintal, care a murit în condiții suspecte la Spitalul de Psihiatrie de la Poiana Mare a apărut pentru prima dată în paginile Gazetei de Sud în ediția din 28 februarie 2004 - „Viu l-au ignorat, mort le dă bătăi de cap/ Tânărul seropozitiv de la Poiana Mare a fost pasat de la o instituţie la alta“. Toate publicaţiile de la acea vreme au preluat povestea, iar Spitalul din Poiana Mare a devenit subiectul principal, din cauza condiţiilor inumane în care erau ţinuţi şi trataţi pacienţii de aici. Tot după ce Gazeta de Sud a scris despre condiţiile improprii de la Poiana Mare, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizaţie nonguvernamentală care militează pentru protecţia drepturilor omului şi promovarea statului de drept, atrăgea atenţia asupra situaţiei existente la acest spital, unde 17 pacienţi ar fi murit de foame şi de frig doar în primele două luni ale anului 2004, alţi 84 de pacienţi decedaseră pe parcursul anului 2003. Timp de zece ani, organizaţia a încercat să obţină în instanţă dreptatea pentru acest tânăr.

Mulţi tineri aveau „oligofrenie“ sau erau cazuri sociale care ar fi putut să trăiască

De la începutul anului 2004, redactorii Gazetei de Sud semnalau condiţiile în care stăteau pacienţii internaţi la Spitalul Poiana Mare. Mai multe sesizări au fost primite pe adresa redacţiei, semnale de alarmă despre faptul că acolo mor oameni pe capete fără ca cineva să se obosească să deschidă vreo anchetă, fără ca vreo instituţie legală să se autosesizeze. Nici măcar autopsii nu au fost efectuate acestor zeci de cadavre. „În luna februarie 2014, am aflat despre situaţia pacienţilor internaţi la Poiana Mare din paginile Gazetei de Sud. Aflasem la acel moment că muriseră oameni de foame şi de frig. Ca şi ONG care milităm pentru drepturile omului, egalitatea de şanse şi pentru accesul liber la un act de justiţie echitabil avem dreptul să efectuăm controale neanunţate în instituţiile sociale şi medicale. Am descoperit atunci că Spitalul de Psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă maximă Poiana Mare (aceasta era titulatura instituţiei, n.r.), cu o capacitate maximă de 500 de paturi, era ocupat cu 440 de pacienţi. Dintre aceştia, 239 erau internaţi sub procedura art. 114, Cod penal, iar 201 internaţi cu afecţiuni psihiatrice. Am aflat atunci de la directoarea spitalului că mai mult de 70 de pacienţi tineri dintre cei 201 aveau ca principală cauză a internării «oligofrenie»/cazuri sociale care ar fi putut să trăiască în alte tipuri de instituţii şi chiar în comunitate. Cei mai mulţi pacienţi cu dizabilităţi intelectuale (retard mental sau oligofrenie după diagnosticele trecute în fişele de observaţie din spital) erau tineri veniţi direct din centrele de plasament prin transfer realizat de Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului Dolj“, a povestit Georgiana Pascu, manager de program în cadrul CRJ.

Trăiau de mai bine de o lună cu ghiveci de legume şi margarină

Potrvit reprezentanţilor CRJ, la acea dată existau 102 infirmiere, pe timpul zilei două infirmiere la 85 de pacienţi. Spitalul avea cinci doctori psihiatri, dar doar doi dintre aceştia veneau zilnic la program (unul dintre ei fiind chiar directoarea spitalului, care mai avea de rezolvat şi probleme administrative). Despre ceilalţi trei psihiatri, directoarea spunea că „stau la poveşti pentru o oră la spital, iar apoi pleacă pentru că au consultaţii private în Craiova“. Spitalul avea doar un singur psiholog la toţi cei 440 de pacienţi. Existau saloane în care dormeau şi câte două femei în pat, diagnosticate cu oligofrenie, transferate de la centre de plasament. Erau saloane, de asemenea, în care într-un singur pat dormeau câte patru pacienţi. Stăteau lipiţi pentru a se încălzi, sufereau de incontinenţă urinară, nu aveau cearşafuri, păturile erau rupte, saltele foarte subţiri şi rupte, pătate, murdare, iar mirosul era insuportabil“, a adăugat Georgiana Pascu. În momentul vizitei în Spitalul din Poiana Mare, reprezentanţii CRJ au descoperit că pacienţii în ultima lună primiseră doar conserve cu ghiveci de legume. În magazia spitalului fuseseră descoperite 108 borcane cu ghiveci, 15 kilograme de orez, un bidon de ulei, iar pentru a doua zi (sâmbăta), pacienţii mai aveau doar câte 500 de grame de pâine şi câteva cutii cu margarină.

Într-o încăpere încuiată, folosită drept depozit, se afla Valentin Câmpeanu  

Reprezentanţii CRJ au solicitat dreptul de a vizita fiecare încăpere a spitalului, fiecare anexă, inclusiv morga. Zece ore a durat vizita în această unitate sanitară. „În tot acest timp, din cauza frigului am rămas îmbrăcaţi cu jachetele de iarnă. Rămăsese o singură cameră în care nu intrasem, care era închisă cu cheie. Am solicitat accesul, însă ni s-a răspuns că este doar o cameră pentru depozitarea mobilierului şi nimic mai mult. Am insistat să deschidă uşa. A durat minute în şir până când cineva a sosit cu cheia de la acea încăpere. Într-un final, uşa a fost deschisă... În mare parte, camera era plină de mobilier. Pe un pat însă se afla un tânăr acoperit cu o pătură, despre care am aflat că se numeşte Valentin Câmpeanu. Am solicitat atunci ca pătura să fie ridicată de pe el, însă medicii au răspuns că nu pot face acest lucru deoarece tânărul are SIDA. Am dat pătura la o parte şi am văzut că tânărul era gol de la brâu în jos. Văzând că nu reacţionează, ni s-a răspuns că doarme mult. Din acel moment am început să ne ridicăm semne de întrebare dacă acest tânăr primeşte medicamentaţie şi hrană. Am solicitat ca acest tânăr să fie mutat de urgenţă pentru îngrijiri într-un spital din Craiova“, a adăugat reprezentantul CRJ. La plecarea din spital, cei de la CRJ au primit asigurări că Valentin Câmpeanu va fi mutat. A doua zi de dimineaţă însă, când au sunat să se intereseze de soarta acestuia, au aflat că tânărul decedase chiar în acea noapte.

18 ani purtat între instituţiile de „protecţie“ ale statului

Cei de la CRJ au început atunci să investigheze moartea acestui tânăr. Au aflat astfel că acesta se născuse pe 15 septembrie 1985 şi că până în 1992 crescuse în Leagănul de copii din Corlate, Dolj. La numai cinci ani, Valentin a fost diagnosticat cu HIV. A fost transferat apoi la Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi nr. 7 din Craiova. La împlinirea vârstei de 18 ani, a fost emisă hotărârea Comisiei de protecţie a copilului de încetare a măsurii de plasament şi transferul acestuia la Spitalul Poiana Mare. „Pe 14 octombrie 2003, starea de sănătate a acestui tânăr a fost reevaluată şi menţinută încadrarea în grad de handicap mediu pentru infecţia cu HIV. În acelaşi raport este menţionat faptul că tânărul este «integrat social». Pe 16 octombrie 2003, Spitalul Poiana Mare refuză internarea tânărului. A fost solicitat atunci sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică să intervină pentru internarea acestui tânăr. A fost trimis atunci la Unitatea medico-socială Cetate. După numai o zi de la internare în Unitatea medico-socială a devenit agitat şi transferat de urgenţă la Spitalul Poiana Mare pentru consult, unde a primit fenobarbital şi diazepam. După alte două zile, medicul de la Poiana Mare a stabilit că Valentin Câmpeanu nu este o «urgenţă psihiatrică». Au încercat practic pasarea acestui tânăr de la o instituţie la alta. Pe 13 februarie 2004 a fost internat la Spitalul Poiana Mare, apoi transferat într-o altă secţie a acestui spital unde nu exista medic psihiatru, ci doar doi medici generalişti. Pe 19 februarie a refuzat hrana şi apa, iar pe 20 februarie a fost găsit mort“, este precizat în raportul întocmit de CRJ.

Lungul drum în găsirea dreptăţii

Reprezentanţii CRJ au început atunci o lungă călătorie prin instituţiile statului din România, din dorinţa de a-l reprezenta pe acest tânăr diagnosticat cu retard mintal, care a avut neşansa să crească în centre instituţionalizate. „Ne-am întors atunci la Poiana Mare. Îmi amintesc că am mers la primărie, unde exista un teanc de certificate de deces ale foştilor pacienţi internaţi în spitalul din localitate. În 2003 fuseseră eliberate 84 de certificate de deces, iar în mai puţin de două luni din 2014, alte 17 certificate de deces. În mod legal, în cazul unui deces survenit într-un spital de psihiatrie, trebuie notificat Parchetul pentru deces în condiţii suspecte şi trebuie luate măsurile corespunzătoare. La toţi erau trecute aceleaşi cauze ale morţii: stop cardio-respirator, caşexie (formă avansată a malnutriţiei, n.r.) şi hipotermie. În nici una dintre fişele pe care noi le-am consultat nu am găsit medicaţia adecvată pentru probleme cardiace, pentru hipertensiune şi cardiopatie ischemică sau insuficienţă cardiacă. În unele fişe am întâlnit menţiunea «unguent cu sulf», medicament administrat în cazuri de râie“, a povestit Georgiana Pascu, manager de program CRJ. În 2004, CRJ a depus plângere la Parchetul General, apoi alte două plângeri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova. În octombrie 2004, a avut loc exhumarea şi autopsierea cadavrului lui Valentin Câmpeanu. După alte cinci luni, raportul de medicină legală a precizat faptul că „moartea nu a fost violentă. S-a datorat insuficienţei cardiorespiratorii, o complicaţie apărută în evoluţia sindromului HIV. La exhumare nu au fost observate semne de violenţă“. În iulie 2005 însă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj dă neînceperea urmăririi penale deoarece decesul a survenit „ca urmare a unei complicaţii a infecţiei HIV“. În iunie 2005, procurorul-șef admite plângerea CRJ şi decide redeschiderea investigaţiilor. După încă un an, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj decide că, după noile reguli procedurale, jurisdicţia revine Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat. Şirul nu se opreşte însă aici. Parchetul de pe lângă Judecătoria Calafat dă hotărâre de neîncepere a urmăririi penale şi respinge cererea CRJ de atacare a acestei hotărâri. În 2007, CRJ atacă această decizie, iar după alte câteva luni se admite plângerea CRJ şi cere reînceperea investigaţiilor.
„Moartea lui Valentin Câmpeanu a survenit după ce mai multe autorităţi au eşuat“

Cazul lui Valentin Câmpeanu a ajuns pe 4 septembrie 2013 până în fața Marii Camere a CEDO. Pe 17 iulie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat România în dosarul CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu versus România. Judecătorii au constatat că autorităţile române nu au demarat nici o investigaţie adecvată în acest caz. CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu versus România este primul caz acceptat de CEDO în care un ONG reclamă moartea unui tânăr cu dizabilități aflat în grija statului. Cazul Valentin Câmpeanu a fost menţionat şi în Raportul Amnesty International 2012, la capitolul referitor la tortură şi rele tratamente. Cazul a revenit în atenţie după ce, în iunie 2011, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut guvernului român să furnizeze informaţii despre decesul acestuia. Curtea a observat că „faptele și circumstanțele cu privire la care a constatat existența unor încălcări ale articolelor 2 și 13 au dezvăluit existența unei probleme mai extinse care reclamă necesitatea unor măsuri de punere în aplicare a hotărârii. Recomandă ca România, sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, să adopte măsurile generale necesare care să asigure că persoanele cu dizabilități mintale aflate în situații comparabile cu cea a domnului Valentin Câmpeanu au acces la o reprezentare independentă care să le ofere posibilitatea de a formula plângeri în temeiul Convenției în fața instanțelor sau a unor organisme independente referitoare la tratamentul asigurat sau la sănătatea lor“.
„Această decizie are o mare miză atât pentru România, cât și pentru Europa zilelor noastre. Moartea lui Valentin Câmpeanu a survenit după ce mai multe autorităţi au eşuat. Am putea spune că tot sistemul care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi mintale este responsabil. Nu ne oprim însă aici, avem pe rol alte 18 dosare pentru cazuri de moarte suspectă în rândul pacienţilor internaţi la Poiana Mare“, a concluzionat Georgiana Pascu, manager de program CRJ.
Ce spun reprezentanţii Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare
„Avem o medie de 470 de pacienţi internaţi şi un număr de 330 de angajaţi. La o primă vedere pare un raport extraordinar personal medical-pacient, în realitate însă personalul este insuficient. Din 2013, au mai ajuns la noi cinci tineri cu vârste între 19 şi 20 de ani, care au crescut şi trăit în grija statului, tineri instituţionalizaţi, diagnosticaţi cu demenţă. Pentru aceştia ar trebui însă înfiinţate nişte centre speciale, pentru că, din nefericire, creează adevărate probleme. Sparg, fură, lovesc chiar dacă sunt sub tratament. Ar fi ideal ca aceştia să fie trataţi în altă parte, însă nu există centre pentru ei. În ceea ce priveşte cazul Valentin Câmpeanu, consider că vina nu aparţine spitalului nostru. Aici a fost internat doar o săptămână, după care a decedat. Pe atunci nu existau medicamente bune pentru SIDA. Practic, fiecare instituţie şi-a apărat pielea şi l-au lăsat în ograda noastră“, a spus Viorel Oprescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Poiana Mare.
Ce spune DGASPC Dolj
Potrivit statisticii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj, la sfârşitul lunii iunie, există 211 persoane cu handicap instituţionalizate în sistem rezidenţial, dintre care opt cu handicap fizic, șase - vizual, una - somatic, 160 - mintal, 11 - psihic, 23 - asociat, 2 - HIV. În ceea ce priveşte cazul lui Valentin Câmpeanu, reprezentanţii DGASPC Dolj consideră că au procedat corect, conform legislaţiei în vigoare la acea dată. „La 18 ani, măsura de protecţie a acelui tânăr a încetat, motiv pentru care, din cauza problemelor de sănătate pe care le avea, a fost transferat într-o unitate medicală de specialitate. Ca şi opinie personală, consider că orice persoană aflată într-un spital trebuie să beneficieze de cele mai bune măsuri, să îi fie administrate tratamente corespunzătoare“, a precizat Maria Dumbravă, purtător de cuvânt în cadrul DGASPC Dolj.Sursa-http://www.gds.ro

vineri, 18 iulie 2014

Mai mulţi doljeni au ales să urce la volan fără drept legal

Poliţiştii rutieri doljeni au avut ieri, 17 iulie, o zi încărcată. Patru bărbaţi au ales să fie şoferi de ocazie şi să urce la volan fără a avea permis de conducere sau cu permisul suspendat.
Lucrători ai Postului de Poliţie Daneţi în timp ce se aflau în executarea atribuţiilor de serviciu l-au identificat în trafic pe Ionel F. de 47 de ani, din comuna Daneţi  în timp ce conducea un autoturism având dreptul de a conduce suspendat din data de 25.06.2014.
Poliţişti ai Postului de Poliţie Unirea au efectuat semnal regulamentar de oprire  unui autoturism al cărui conducător nu s-a conformat şi a continuat deplasarea.Poliţiştii au procedat la urmărirea acestuia, în comuna Unirea, fiind la scurt timp blocat şi oprit în trafic. Astfel, la volan a fost identificat Radu S., de 19 ani, din comuna Unirea, Dol, totodată stabilindu-se faptul că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule. Şi poliţişti din cadrul Biroului Rutier aflaţi în executarea atribuţiilor de serviciu au depistat un bărbat de 44 de ani, din comuna Dobreşti, Dolj în timp ce conducea o autoutilitară, pe b-dul Nicolae Romanescu, având autorizaţia de circulaţie provizorie expirată din luna iunie a.c.. Tot ieri pe DJ 552 în localitatea Bucovăţ, a fost depistatun tânăr de 27 de ani, din Craiova în timp ce conducea un autoturism fără a poseda permis de conducere.
În toate cele patru cauze s-au întocmit dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere.Sursa-http://www.lupamea.ro

Calafat:istorie si cam atit ! Ruinele Fabricii de Lapte în imagini !



Pentru cei mai multi dintre romani, Calafatul inseamna istorie, inseamna locul in care primul soldat a cazut la datorie in 1877, luptind pentru independenta tarii. Pentru localnici, Calafatul reprezinta orasul in care peste 80% din forta de munca someaza, caci dintr-un centru industrial important n-a ramas decit... istoria. Calafatul a cunoscut o dezvoltare economica importanta dupa 1960, o data cu amplasarea aici a Intreprinderii „Textila“ si a Fabricii de Conserve care avea sa devina in scurt timp principalul furnizor de alimente al armatei. Zece ani mai tirziu, s-au pus bazele platformei de sud-vest a orasului, cu Fabrica de Industrializare a Laptelui, Intreprinderea de Biosinteze, Intreprinderea de Prelucrare a Zaharului si Intreprinderea de Amidon-Glucoza.
In aceeasi perioada a fost construita si Centrala de Termoficare, care asigura agentul termic necesar pentru unitatile de pe platforma industriala, dar si pentru blocurile de locuinte. Dupa 1990, intreprinderile calafetene au functionat o perioada mai mult in virtutea inertiei, apoi au fost furate bucata cu bucata de propriii salariati sau de cetateni binevoitori. Cind a venit vremea sa fie privatizate, majoritatea au fost vindute pe sume simbolice ! Astăzi vă arătăm câteva imagini din ruinele Fabricii de Lapte pe care fraţii Mihăilescu o transformaseră în ultimul timp în Fabrică de Alcool şi pe care în final au vândut-o bucată cu bucată ! Dintr-un mic orăşel industrial, unde munceau mii de oameni, astăzi industria Calafatului nu mai reprezintă nimic ! Fostele fabrici au devenit istorie !(click pe imagini pentru zoom)








joi, 17 iulie 2014

România condamnată la CEDO în cazul unui tânăr, care a murit în Spitalul Poiana Mare

VIDEO-Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat câştig de cauză joi la prânz Centrului de Resurse Juridice care l-a reprezentat pe Valentin Câmpeanu împotriva statului român.
Este o premieră când o organizaţie nonguvernamentală pentru drepturile omului a reprezentat un tânăr cu dizabilităţi mintale instituţionalizat, care din nefericire a murit, și este, totodată, primul caz în care se ridică problema accesului la justiție a persoanelor cu dizabilităţi mintale, închise în instituţii și lipsite de reprezentant legal.
În februarie 2004, Valentin Câmpeanu, de 19 ani, din jude'ul Dolj,  infectat cu HIV și suferind de retard mintal, murea în condiții suspecte la Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă maximă Poiana Mare.Sursa-http://www.gds.ro & Digi 24 Craiova

Schijele bombei de la Cotroceni. Cand leul e pisic !

Inteligenta echipa de comunicare a lui Victor Ponta, aceea care l-a sfatuit sa iasa de Cotroceni spunand ca Traian Basescu a fost badaran si nepregatit, ii explica acum, probabil, ca electoratul sau tinta nu este afectat de inregistrarile de un penibil perfect date publicitatii de presedinte.

Intr-un fel, are dreptate. Electoratul captiv al PSD nu cred ca este impresionat de momentul MTO, dupa cum nu cred ca isi bate capul cu CAS si deficitul la fondul de pensii. Doar ca acest electorat nu ii ajunge lui Victor Ponta pentru a ajunge presedinte.

De altfel, reducerea CAS nici macar nu ii era dedicata acestui electorat. Prin aceasta masura, Victor Ponta tintea electoratul suplimentar de care are nevoie pentru a ajunge presedinte, cel de drepta, din mediu de afaceri, pentru ca este vorba despre o reducere de fiscalitate care nu va fi resimtita direct de populatie, ci de firme.

Dar pentru acest electorat, inregistrarile au avut un efect demolator. Oamenii de afaceri au vazut cu ochiul liber ca aceasta masura era de fapt o pacaleala electorala, complet nepregatita, nefundamentata, acoperita din taxa de stalp doar anul acesta. Asa ca anul viitor, dupa alegeri, este foarte probabil ca aplicarea ei sa fie suspendata pentru ca Guvernul nu poate emite nicio solutie viabila pentru acoperirea deficitului urias la fondul de pensii sau compensata cu cresterea fiscalitatii in alte zone.

Acest electorat, care nu asteapta nici pungi de malai, nici promisiuni fanteziste, nici discursuri antiBasescu, ci viziune si competenta, mai ales economica, a avut ocazia sa vada in toata splendoarea ei incompetenţa lui Victor Ponta.

Uitandu-se la ochii cand mari cat cepele, cand dati peste cap ai lui Victor Ponta, auzind marturisirile de suflet ale ministrului de Finante, vazand cei doi studenti restantieri, veniti la Cotroceni fara a avea la ei macar o fituica, un om de afaceri are, cred, toate motivele sa se intrebe cu groaza ce ii va aduce viitorul, ce planuri de afaceri isi poate face, care va fi pretul real al eventualei reduceri de CAS si daca el nu va fi mai mare decat mentinerea contributiei la nivelul actual?

Deja sunt firme care pierd mai mult din cauza taxei pe stalp decat pot castiga prin reducerea CAS. Si cand afli că evaziunea fiscală a ajuns la 16% din PIB, in mod realist cum sa iti imaginezi ca un premier care isi da ochii peste cap si un ministru care lucreaza cu sufletul vor gasi o solutie pentru o reducere de fisclitate?

Dupa ce au vazut cat de fundamentat este cadoul pe care urmau sa il primeasca de la Victor Ponta in buza alegerilor, tare ma tem ca exact cei vizati nu mai pun nicio baza in el, nu stiu daca si-l mai doresc si daca sunt dispusi sa mai dea vreun vot pentru el.

Victor Ponta spune ca studiile, cifrele si viziunea exista, dar nu avea obligatia sa i le comunice presedintelui. OK. Atunci sa fi iesit cu ele a doua zi, sa le comunice celor care au tot dreptul sa le cunoasca - poporul contribuabil. Faptul ca nici premierul, nici ministrul de Finante nu au iesit a doua zi cu explicatiile pe anul 2015, nu pe 2014, pe care i le-a refuzat, pasamite, presedintelui, sugereaza ca ele nu exista.

In schimb, au venit cu inca un proiect, nici numai stim al catelea, de modificare a Codului Fiscal,dupa ce precedentul a stat doar vreo doua zile in dezbatere publica.

Dar faptul ca pagubele cele mai mari sunt in zona electoratului de dreapta nu inseamna ca ele lipsesc cu desavarsire in zona electoratului captiv. Oamenii care nu inteleg prea multe despre MTO si CAS au avut si ei motive sa se cruceasca vazand un Victor Ponta cu totul diferit de zmeul antiBasescu din inregistrarile dedicate uzului public.

In locul zmeului, inregistrarile au aratat un premier cu glas pierit si ochii mari, dominat copios de un presedinte care nici macar nu si-a dat silinta prea tare, mai degraba amuzat decat agresiv.

Victor Ponta a oferit un spectacol dezastruos fara a fi provocat si, in aceste conditii, un antibasist hotarat se poate intreba pe buna dreptate: daca tot nu a putut sa puna cifre pe masa, daca nici macar nu a ales sa il infrunte pe Traian Basescu, la ce s-a mai dus premierul la Cotroceni? Ca sa vada cate puncte negre sunt pe tavanul salii, sa dea asigurari ca se va lucra la toate si ca sa afle ce e acela MTO?

Asadar, Victor Ponta a oferit o imagine lamentabila si pentru cei care nu asteapta de la el economie, ci antibasism si care au avut la randul lor motive sa se simta inselati. Si data viitoare cand il vor vedea leu in afara Cotrocenilor, nu se vor intreba cât de pisica a fost inauntru?

Dar poate ca raul cel mai mare l-a facut Ioana Petrescu. Domnisoara ministru purta o simbolistica foarte importanta, singurul motiv pentru care cred ca a si fost numita in functie. Domnia sa simbolizeaza tanara generatie de specialisti romani cu pregatire exceptionala, la scoli inalte, tineri care, nu-i asa, vor scoate Romania de sub tirania politrucilor produsi de Stefan Gheorghiu sau de Spiru Haret.

Prin prestatia lamentabila de la Cotroceni, Ioana Petrescu a facut tandari si aceasta asteptare. Aproape ca iti doreai ca in locul domniei sale, pe fotoliul din fata presedintelui, sa fi fost dl Gherghina care sa poata emite cateva cifre, ceva cat de cat mai aplicat decat "sufletismul".
Dna Petrescu susţine ca "nu i-a dat studiile pe CAS lui Traian Basescu pentru ca nu sunt publice, dar FMI le-a vazut". Adica presedintele are acces  la informatiile ultraclasificate ale acestei tari, dar nu si la studiile Finantelor. Si nu stiu ce a vazut FMI, dar sigur nu a fost convins dupa cum a plecat din Romania.

Desi eu cred in continuare ca ea exista si e foarte importanta, dsoara Petrescu nu a reusit sa arate clar diferenta dintre Spi

ru Haret si Harvard. Ceea ce e demolator.

Concubina i-a furat economiile

Poliţiştii doljeni au fost anunțați, marți, în jurul orei 13.30, de Ion Niță, de 34 de ani, din comuna Malu Mare, cu privire la faptul că, în intervalul orar 12.00-13.00, concubina sa, Florina Mutu, de 29 de ani, din comuna Oporelu, judeţul Olt, i-a sustras din locuinţă toți banii, mai exact suma de 10.000 euro, 1.500 lei şi 200 grame aur și s-a făcut nevăzută.
Echipa operativă din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală 4 Coşoveni ajunsă la faţa locului a stabilit că aspectele sesizate prin apelul unic de urgenţă 112 se confirmă, fiind demarate investigaţiile în cauză. Astfel, în aceeaşi zi, în urma cercetărilor întreprinse în comun de poliţiştii doljeni şi poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Slatina a fost depistată, în municipiul Slatina, județul Olt, Florina Mutu, având asupra sa suma de bani şi obiectele din aur sustrase. „Pe numele celei în cauză a fost întocmit dosar penal pentru furt, prejudiciul fiind recuperat şi restituit părţii vătămate”, ne-a declarat agent principal Amelia Căprărin, din cadrul Biroului de presă al IPJ Dolj.Sursa-http://www.cvlpress.ro

marți, 15 iulie 2014

Cetăţeni turci cu documente false, depistaţi la PTF Calafat

Poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Giurgiu - PTF Calafat au depistat, ieri, la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, doi cetăţeni turci care au prezentat la controlul de frontieră două carţi de identitate şi un permis de conducere bulgăreşti false.
Un cetăţeanul  bulgar,  Kerem E, în vârstă de 30 de ani, a intrat în vamă la volanul unui autoturism marca Volkswagen. Alături de acesta mai călătoreau patru persoane de sex masculin, care au prezentat la controlul de frontieră carţi de identitate bulgăreşti.
Procedând la verificarea documentelor, poliţiştii de frontieră au constatat că documentele prezentate de doi dintre pasagerii din autoturism erau false. În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că persoanele în cauză sunt cetăţeanii turci Yldizdogan M., în vârstă de 34 de ani şi Altun C., în vârstă de 26 de ani. Aceştia au declarat că au procurat cărţile de identitate şi permisul de conducere de la un cetăţean bulgar contra sumei de 1000 de euro şi intenţionau să ajungă în Germania.
Conform protocolului româno-bulgar, persoanele şi documentele au fost predate Poliţiei de Frontieră Bulgare în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun.Sursa-http://www.gds.ro

Accident rutier în comuna Galiciuica

Un bărbat de 69 ani, din comuna Galiciuica, Dolj, conducea, aseară, în jurul orei 21.00, un tractor, care avea ataşată o remorcă neînmatriculată. Ajuns la intersecţia cu DJ 561 nu s-a asigurat şi nu a acordat prioritate autoturismului bmw condus de  Vîrceanu Marin, de 35 ani, care a efectuat manevre  de evitare intrând cu vehiculul în şanţul de colectare a apelor pluviale.  
În urma accidentului provocat de Sîrbu Paul, a rezultat vătămarea uşoară a Iulianei Vîrceanu, de 33 de ani, din Băileşti.
Conducătorii  auto au fost testaţi cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ pentru conducătorul autoturismului, iar pentru Sîrbu Paul a indicat o valoare de 0,33 mg/lalcool pur în aerul expirat, stabilindu-se şi faptul că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.

Poliţiştii  doljeni efectuează cercetări pentru comiterea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, conducere fără permis şi conducere sub influenţa băuturilor alcoolice.Sursa-http://www.gds.ro

Dolj: Bărbaţi arestaţi pentru furt, tulburarea ordinii publice şi alte violenţe

Poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale au pus în  executare, ieri,  un  mandat  de  executare  a  pedepsei  privative  de  libertate  emis  de Judecătoria Băileşti pe numele lui Ştefan MARIAN, 49 de ani, din comuna Radovan, judeţul Dolj. Cel în cauză a fost condamnat definitiv la 1 an şi 9 luni închisoare pentru furturi din locuinţe, în prezent fiind introdus în arestul IPJ Dolj.

În aceeaşi zi, în cadrul acțiunii organizate poliţişti din cadrul Secţiei 1 Poliţie - Compartimentele Investigaţii Criminale și Proximitate, i-au depistat, prins și introdus în arest pe Constantin Sorin şi Constantin Gorge. Cei în cauză posedă mandate de executare a pedepsei privative de libertate,emise de către magistraţii Tribunalului Dolj, fiecare având de executat o pedeapsă de 3 ani și o lună de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tulburarea ordinii publice şi lovire sau alte violenţe.Sursa-http://www.gds.ro